View Romania tinuturi de poveste in a larger map

30 iulie 2010

Obiectiv turistic :Pestera Coiba mare

Localizare:Coiba Mare este o peşteră situată în judeţul Alba, comuna Arieşeni, sat Casa de piatră; la 300 de metri de cătunul Casa de piatră.Pestera se afla in Valea Gardisoara. Pentru a ajunge la ea, urmam soseaua forestiera de pe Valea Garda Seaca cale de 12 km, de la comuna Garda de Sus, pana la catunul Casa de Piatra. Amonte de catun se coboara din sosea la gigantica gura a pesterii.
Recomand sa intrati fara teama in aceasta pestera daca aveti lanterna alaturi  este o pestera micuta dar deosebit de frumoasa .
Intrarea principala in Coiba Mare se numara printre cele mai impozante deschideri de pesteri din Muntii Apuseni, cu cei 74m latime si 47m inaltime comparindu-se doar cu portalul Cetatilor Ponorului.
Un piriu firav, cu totul neinsemnat fata de colosala deschidere, apare de sub malul sting al Girdisoarei, din Izbucul de la Coibita, si se strecoara curajos pe sub arcadele imense.




            Nu este un fenomen extraterestru sau o fantoma ci doar diferenta de temperatura de la intrare.
 
Este un excelent ghid, deoarece urmindu-l vom gasi usor calea spre adincurile pesterii. Piriul traverseaza la inceput o sala vasta - Sala Mare, care se ingusteaza insa tot mai mult, ca o uriasa pilnie.
 Pe laturi, la diferite inaltimi se zaresc deschideri de galerii care conduc intr-un sistem superior foarte vast si extrem de labirintic. Din aceesta cauza si a numeroaselor dificultati tehnice, vizitarea lui nu este recomandata turistilor.
In fundul ingustat al salii, piriul se strecoara pe sub doua bolti joase consecutive, care obliga la un tiris de citiva metri (destul de greu de gasit cind piriul seaca), apoi razbeste in Sala Jeannel. De aici, printr-un tunel inalt, firul de apa iese in a doua sala de mari dimensiuni, denumita Sala Confluentei. Aici el se uneste cu un curs de apa mult mai viguros, care reprezinta de fapt scurgerea subterana a apelor Vaii Girdisoara. Aceste ape disipar din albia lor de la suprafata prin gura greu accesibila si cu aspect neprimitor al pesterii Coiba Mica, aflata cu 350m in amonte. Drumul lor pe sub pamint traverseaza un sifon lung de 60m si adinc de 10m, care separa net Coiba Mica de Coiba Mare. Apoi, dincolo de Sala Confluentei, apele urmaresc o galerie larga, prin care inaintarea devine insa mai anevoioasa din cauza cursului mare de apa.
O cascada cam de 3m inaltime si doua lacuri adinci, ce nu pot fii depasite decit cu ajutorul unei barci de cauciuc, constituie bariere greu de trecut. Dupa 386m, un al treilea lac, de data aceasta sifonant, apare ca un obstacol care face neputincios orice mijloc de explorare: pe oglinda neagra a apei viiturile au adunat de-a lungul timpului nenumarati busteni ingramaditi intr-o impletitura haotica de crengi si cioturi careia nici barca si nici scafandrul nu-i mai pot face fata. I se spune Lacul Mortii. Apa strabate inca cel nutin 2,5km de galerii necunoscute inainte de a apare din nou la suprafata din malul drept al Girdei Seci, prin Izbucul de la Tauz, in locul numit "La Moara Filii".
Locatie recomadata fara ezitare, nu aveti ce sa regretati!



Citeste tot>>

25 iulie 2010

Obiectiv turistic: Ghetarul Scarisoara

Obiectiv turistica
Ghetarul Scarisoara
Localizare
Pestera face parte din sistemul carstic Scarisoara, care se desfasoara in cuprinsul platoului carstic cu acelasi nume si in care se includ de asemenea, pestera Pojarul Politei si Avenul din Sesuri. Intrarea in Ghetar se deschide la o altitudine de 1165m, pe Creasta Pirjolii, care domina versantul stang al Vaii Girda Seaca (afluent al Ariesului Mare), inaltidu-se pana la 400m deasupra firului apei. Drumul spre pestera porneste din comuna Girda, situata pe valea Ariesului Mare la 32km amonte de Cimpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Girda Seaca pe care se ajunge, dupa aproximativ 1km, la gura Vaii Ordincusa. De aici exista doua variante. Prima o constituie poteca turistica marcata cu cruce rosie, care mai intai urca in serpentine strinse pantele abrupte ale Dealului Mununa, apoi urmareste unduirile mult mai domoale ale reliefului din partea sud-estica a platoului Scarisoara si razbate in final, dupa un traseu de 8km, la fosta cabana turistica Scarisoara. Cea de a doua varianta este reprezenteta de drumul asfaltat de pe valea Ordincusei, care dupa 18km, ajungand la izvoarele acesteia, intersecteaza vechiul drum turistic Ursoaia - Scarisoara, care dupa mai bine de 5km ajunge la catunul Ghetar. De aici (pe vreme uscata) se poate ajunge cu masina pana la cabana Scarisoara, situata la o departare de aproximativ 600m, si tot de aici se ajunge si la pestera pe traseul marcat cu punct rosu, care porneste de la cabana, ramanand de strabatut pe jos aproximativ 400m. De pe Valea Ordincusei se desprinde si o alta poteca, marcata cu dunga albastra care razbate tot la cabana Scarisoara. Ea paraseste valea la 5,5km amonte de gura acesteia, in locul numit "Moara lui Ivan", urcand pana in creasta versantul drept geografic, foarte abrupt, si coborand apoi lin prin padure pana la cabana. Lungimea acestui traseu (practicabil numai vara) este de 2,5km. In sfarsit, amatorilor de lungi drumetii montane le stau la dispozitie alte doua itinerare: unul dinspre comuna Arieseni, marcat cu triunghi rosu, in lungime de 10km, care traveraeaza Valea Girda Seaca, si altul dinspre Padis, marcat cu banda albastra, in lungime de 20km, care trecee pe la obarsia Vaii Izbucului si prin Poiana Calineasa, pentru a razbate in cele din urma in drumul turistic deja amintit ce vine de la Ursoaia. In imprejurimile fostei cabane Scarisoara exista terenuri potrivite pentru campare, dar sursele de apa sunt departe si seaca deseori in cursul verii. 

Drumul pana la Ghetar este deosebit de frumos cu locuinte plasate raslet prin varfuri de munte de unde localnicii pe perioada iernii cu greu ajung in Arieseni .
Oamenii sunt foarte ospitalieri si te atrag cu delicioase gogosi umplute cu gem din  fructe de padure.
Iata si o lacusta superba 
DescriereIntrarea in Ghetarul de la Scarisoara se face prin intermediul unui impresionant aven, a carui gura, cu un diametru de pina la 60m se deschide in inima padurii care imbraca Creasta Pirjolii. O poteca ingusta sapata in stanca si cateva scari metalice ancorate in pereti inlesnesc coborarea celor 48m cat masoara adincimea avenului. Pe fundul lui se pastreaza in tot timpul anului un strat gros de zapada - primul semn al lumii inghetate adapostita in adancuri. Aici se afla (sub forma unui impresionant portal masurand 24m inaltime si 17m in latime) intrarea propriu-zisa in pestera. Topografia Ghetarului de la Scarisoara este simpla, deoarece pestera reprezinta in fapt o incapere unica cu o dezvoltare totala de 700m. Aproximativ in mijlocul acestei incaperi se afla un imens bloc de gheata, cu un volum de 75000 mc si care dainuie in pestera de peste 4000 de ani. Fata superioara a blocului (3000 mp) formeaza podeaua Salii Mari. In latura opusa intrarii acest planseu se frange intr-un tobogan abrupt de gheata (zona periculoasa), care da intr-o a doua sala, denumita Biserica. Aici apar primele formatiuni stalagmitice de gheata, intruchipate in coloane masive ale caror capete maciucate sclipesc uneori sub razele de lumina reflectate de zapada din fundul avenului asemeni unor gigantice luminari aprinse. Biserica incheie zona turistica clasica din interiorul pesterii, restul fiind pana in prezent rezervatie stiintifica, cu doua sectoare distincte. In latura din dreapta intrarii se afla Rezervatia Mica, care se desfasoara la picioarele unui perete vertical de gheata inalt de 15m. In latura din stanga se afla Rezervatia Mare, spre care coboara un perete alcatuit tot din gheata dar inclinat, lung de 20m si prelungit cu o galerie puternic descendenta, pe a carei podea blocuri masive de calcar, trunchiuri de copaci cazute de la suprafata si bolovani se amesteca cu limbi lungi de gheata. Aceasta este Galeria Maxim Pop. In amindoua rezervatiile, la o anumita distanta de blocul de gheata din centrul pesterii reapar stalagmitele de gheata, dintre care unele au o existenta permanenta iar altele - cele mai indepartate - se topesc in intregime in cursul verii, dar se refac in forme mai mult sau mai putin asemanatoare in lunile de iarna. Dincolo de aceste campuri de coloane inghetate, aspectul pesterii se schimba total, locul ghetii fiind luat de concretiuni de o mare diversitate si frumusete. Acestea abunda mai ales in Galeria Coman - o prelungire ingustata a Rezervatiei Mari - care coboara in panta aceentuata pana la adincimea maxima de 105m a pesterii, apropiindu-se in acelasi timp la numai cativa metri de cea de a doua perla a sistemului carstic Scarisoara - pestera Pojarul Politei. De fapt, intre cele doua cavitati a existat cindva, inainte de inceputul formarii blocului de gheata, o comunicare naturala, dar care s-a infundat cu darimaturi si concretiuni. Considerata in ansamblul sau, pestera se prezinta sub forma unui gol descendent, inchis in partea sa inferioara in fund de sac. Acest gol functioneaza ca o capcana pentru aerul rece, care "cade" in pestera in timpul iernii, cand atmosfera de la suprafata are o temperatura mai scazuta si de aceea are o densitate mai mare decat atmosfera subterana. In cursul verii, cind raportul temperaturilor si densitatilor se inverseaza, aerul mai cald si mai usor de la exterior nu mai poate patrunde in adincul pesterii. In acest fel, aerul de sub pamant se mentine rece an de an. Blocul de gheata are o structura stratificata, vizibila in lungul marii faleze care flancheaza Rezervatia Mica. Cum aceasta structura conserva toate modificarile climatice contemporane existentei ghetii in pestera, ea confera ghetarului o mare valoare stiintifica.





Scarile sunt destul de abrupte dar se pot cobora de oricine cu multa atentie,pe timpul verii cu fiecare treapta coborata veti simti racoarea de deasupra Ghetarului 


In interiorul pesterii se afla si acumulari calcaroase coloane de stalactite si stalacmite





Vizitare si cai de access


Sectorul turistic al pesterii, cuprinzind in momentul de fata avenul, Sala Mare si Biserica, este amenajat (scari metalice in aven si podete de lemn in Sala Mare) care fac inutil un echipament special. Se recomanda insa o imbracaminte calduroasa deoarece temperatura maxima din Sala Mare este de numai 0,5 grade Celsius, si (eventual) surse de iluminat pentru sectoarele mai profunde ale sectorului turistic. Deoarece toate formatiunile de gheata intra vara intr-un proces de topire partiala, se recomanda ca vizitarea pesterii sa se faca in ultimele luni de iarna, cind aceste farmatiuni ajung la dezvoltarea maxima si confera pesterii o frumusete intr-adevar neobisnuita.

Sper ca v-am trezit interesul pentru inca un loc deosebit de frumos de vizitat oferit de aceste tinuturi de neuitat
Calatorie placuta plina de vreme frumoasa!
Citeste tot>>

24 iulie 2010

Obiectiv turistic : Pestera Focul viu

Pestera :Ghetarul de la Focul viu
Obiectiv turistic:
Noi am ajuns aici din Glavoi, unde am ajuns cu automobilul. De aici este mai usor sa parcurgi marea majoritate a traseelor din zona (Cetatile Ponorului, La balcoane, Pietrele Galbenei, Avenul Bortig).Traseul a durat cam 45 de minute.Va recomand daca mergeti pe timp-ul verii sa ajungeti la pestera in jurul orei 14, in acel moment razele soarelui patrund prin hornul pesterii luminand ghetarul .Dupa aceasta ora razele soarelui se bifurca creind parca un evantai creand o imagine unica, deosebita!

 Localizare si cale de acces.
Pestera se deschide la o altitudine de l 165 m, pe culmea care separa spre sud Groapa de la Barsa de bazinul morfologic al Vaii Galbenei. Principalul punct de reper îl constituie stâncariile Pietrei Galbenei, fata de care intrarea în pestera se afla la numai 550 m, spre nord-vest.

Pestera este situata pe cumpana de apa dintre bazinul Padis — Cetatile Ponorului si bazinul Vaii Galbena, la circa 500 m vest de Varful Piatra Galbenii (1243 m). La pestera conduc doua marcaje: semnul banda rosie ce duce de la Padis la Baita prin Poiana Florilor — Valea Seaca.
Si semnul punct galben (Circuitul Galbenii), pe ramura Poiana Florilor — Valea Cetatilor — Poiana Florilor. Dupa ce marcajele se reunesc si ajung chiar pe cumpana, pentru a cobori la Poiana Florilor, o scurta derivatie la dreapta duce la gura pesterii,drumul catre pestera este unul usor abordabil prin padure deasa si racoroasa.
Date istorice.

    Ghetarul de Ia Focul Viu este semnalat în lucrarile turistice publicate de J. Czârân Ia începutul secolului, descris cu mai multa îngrijire de V. Puscariu în 1934 si cercetat din punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj începînd din 1948. Planul detaliat al cavitatii a fost executat de L Viehmann si M. Serban.
video

Conditii de vizitare:Pestera este partial amenajata, iar vizitarea ei in zonele superioare nu necesita mijloace proprii de iluminare sau echipament special. Pentru zonele inferioare este nevoie de o scara speologica (pentru portiunea terminala a coridorului cu gheata) si de inca 30 m scari (pentru coborarea in rymaia laterala a Salii Mari), de pitoane si de carabiniere.
 Descriere.
Pestera descendenta, sapata in calcare tithonice, care adaposteste un bloc de gheata cu o grosime de 14m si cu un volum de aproximativ 12 000 m3. Este al doilea ghetar subteran din tara, dupa Scarisoara .
Intrarea (alt. 1120 m) este scunda, situata la piciorul unui perete de calcar partial acoperit cu vegetatie. De la intrare se coboara o panta avand o inclinare de 30° pe o lungime de 20 m si o diferenta de nivel de circa 10 m; aceasta portiune, in care uneori se gaseste zapada, este amenajata cu o scara de lemn. De aici se patrunde intr-un spatiu larg (Sala Mare), iluminat de deasupra printr-o fereastra eliptica (un horn urias, deschis). In mijlocul acestei sali, care are o lungime de 68 m si o latime de 46 m, se afla un depozit urias de lemne putrede ce au patruns in decursul timpurilor prin horn.
 
În partea opusa intrarii se vad cîteva stalagmite si scurgeri stalagmitice de gheata, pe care razele soarelui le fac sa scînteieze în orele amiezii, generînd o imagine a carei frumusete se regaseste în denumirea cu valente de simbol data pesterii : Focul Viu... Dincolo de aceste masive de gheata, cavitatea continua printr-o scurta galerie rectilinie, întrerupta de o saritoare de 6 m si închisa de o nisa usor ascendenta. Lungimea totala a pesterii este de 165 m.
 
Adapostind un depozit considerabil de gheata fosila, al carui volum poate fi estimat Ia aproximativ 25 000 mc, Ghetarul de Ia Focul Viu constituie un foarte important teren de cercetari stiintifice complexe, care permit obtinerea unor date complementare celor furnizate de Ghetarul de Ia Scarisoara în legatura cu mecanismul glaciatiunii de caverna si cu paleoclimatul Muntilor Bihor.
 In marginea estica podeaua salii este constituita dintr-un zid de gheata care intre el si perete lasa un gol ce nu poate fi coborat decat cu ajutorul scarilor speologice. De la capatul nordic al Salii Mari si pana la sfarsitul galeriei (aproximativ 60 m) podeaua este constituita din gheata. La inceputul acestei galerii nordice se disting cateva coloane si domuri mari de gheata, al caror numar si marime difera de la an la an, iar la o departare de 20 m de la aceste formatiuni se gaseste o saritoare (—6 m) care poate fi coborata cu ajutorul unei scari speologice. Coridorul se termina intr-o zona ascendenta, cu o nisa. In anotimpul calduros apa de topire formeaza aici un lac.
Blocul de gheata este perforat de cateva puturi sapate de apa care picura din bolta pesterii. Aceste puturi se inchid primavara si se redeschid la sfarsitul verii. Doua dintre ele au putut fi coborate pana la baza blocului de gheata, adica la o adancime de 11, respectiv Hm, unde se afla camere ceva mai largi datorita contactului termic dintre gheata si substratul calcaros.
Un interes deosebit il are gheata din pestera care prezinta variatii anuale. Analizele de polen efectuate din impuritatile de la baza blocului au aratat ca acestea dateaza din ultima faza postglaciara a fagului, deci de acum 3000 de ani.
In galeria terminala, intr-o nisa au fost descoperite cateva cristalictite de calcit, iar unele fragmente de draperii de calcit cazute pe pamant prezentau fenomenul de producere a luminii la lovire (triboluminiseenta). Biospeologic pestera a fost foarte putin cercetata.
Dupa ce vizitati partea interioara va intoarceti pe unde ati intrat si ocoliti pestera pe partea din stanga  ,si veti ajunge deasupra pesterii in locul pe unde patrund razele soarelui .
Recomand cu multa incredere aceasta locatie este un obiectiv ce nu trebuie ratat in calotoriile prin Apuseni!
Incercati sa lasati la plecare locurile asa cum le-ati gasit.
Vreme frumoasa si drumetii placute!


Citeste tot>>

5 iulie 2010

Obiectiv turistic:Groapa Ruginoasa

View Comments







Groapa Ruginoasa este o rezervatie naturala situata in Muntii Batrana, la est de Pasul Vartop, in judetul Alba, Transilvana.Reprezinta uncaz interesant unic in Europa de adaptare a reliefului la alcatuirea geologica;este vorba de bazinul gigatic al unui torent a carui geneza este intim legata de prezenta unei stive de gresii supapuse calcarelor care, dizolvate carstic le-au subminat, pregatind terenul pentru o intensa actiune eroziva regresiva.
Comuna Arieseni este traversata de DN 75 Lunca(Stei)-Turda, sosea care permite accesul relativ facil si in lunile de iarna. Este situata la distante aproximativ egale fata de cele doua orase invecinate: Stei la 39 km spre vest si Campeni la 42 km spre est.La iesire din Arieseni, pe drumul spre Stei, trecem de partia de ski de la Vartop si dupa cativa kilometri, in dreapta unei curbe foarte stranse veti vedea panoul care va indica Groapa Ruginoasa.
 Poteca ce urca constant, aproape 30 de minute, pana intr-o poiana larga, retezata brusc in capatul dinspre Nord de marginea Gropii Ruginoase. Marcajele cel cu banda galbena (banda rosie) plecand din DN75 de langa parau, accesibil tot timpul anului (si iarna daca zapada nu este foarte mare).
                                    Din padure se iese intr-o poiana larga, aici fetele s-au descaltat.
Nu stia nimeni ce se afla la capatul poienitei.Am fost umiti ca exista asa ceva in Romania, nu auzisem nicaieri de ea.
Imensa ravena sapata pana in creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu diametrul de aproximativ 600 de metri si o adancime de peste 100 de metri, in aval de la Groapa Ruginoasa Valea seaca a sapat un canion care este greu de strabatut datorita saritorilor dese.
Eroziunea lucreaza si in prezent, marind dimensiunile gropii (acum 80 de ani - pe hartile vechi- locul era marcat cu o ravena foarte mica)
 Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.
Interesant este faptul că eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând regresiv şi mărind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmărind hărţile vechi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat decât printr-o ravenă foarte mică.

Citeste tot>>