View Romania tinuturi de poveste in a larger map

25 august 2010

Circuit turistic in Apuseni

View Comments

         Daca doriti sa petreceti o saptamana de neuitat in Romania va recomand cu inima deschisa sa alegeti aceste obiective si nu veti regreta.
Cu plecare din Bucuresti  se merge pe traseul Ramnicu Valcea unde puteti vizita manastirea Cozia;
Cascada Lotrisor (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/05/cascada-lotrisor.html), se continua drumul spre -Sibiu aici se poate vizita centru istoric continuund cu Alba Iulia, apoi Arieseni unde puteti vizita numeroase obiective cum ar fi:Cascada Patrahaisesti, Coiba mica, Coiba mare(http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/07/obiectiv-turistic-pestera-coiba-mare.html),Ghetarul Vartop, Pestera lui Ionele(http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/08/pestera-poarta-lui-ionele.html), Izbucul Tauz (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/08/obiectiv-turistic-izbucul-tauz.html) puteti ajunge si la Ghetarul Scarisoara(http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/07/obiectiv-turistic-ghetarul-scarisoara.html). Mai departe se continua drumul  cu Groapa Ruginoasa (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/07/groapa-ruginoasa.html) aflata cam la 10 km de Arieseni imediat dupa partia de la Vartop, harta trebuie urmata catre Stei in zona Chiscau unde gasiti Pestera Ursilor (noi am vizitat pestera la intoarcere), urmand sa ajungeti in Boga pentru cazare, iar din Padis (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/05/padis.html) incepand practic marea aventura in Apuseni (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/05/muntii-apuseni.html) cu un numar foarte mare de obiective deosebit de spectaculoase cu trasee mai scurte pornind din Glavoi unde se poate ajunge cu masina si deasemenea campa acestea fiind:Pestera Focul Viu(http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/07/obiectiv-turistic-pestera-focul-viu.html), Cetatile Ponorului(http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/06/cetatile-ponorului.html), Pietrele Galbenei, Cheile Galbenei, Cetatile Radesei(http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/05/cetatile-radesei.html), Avenul Bortig si lista poate continua.
La intoarcere spre Hunedoara unde nu trebuie ratat Castelul Huniazilor (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/04/castelul-huniazilor-corvinilor.html ) unul din cele mai bine pastrate din tara -Deva cu vizitarea cetatii cu acelasi nume (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/06/cetatea-devei.html) dar si centrul de antrenament al gimnastilor romani urmand drumul catre Targul Jiu (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/06/targu-jiu.html) unde se pot vizita obiectele de arta realizate de Brancusi: Masa tacerii, Poarta sarutului, Coloana Infinitului , apoi venind spre Ramnicu Valcea se poate trece pe la Pestera Muierii (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/11/pestera-muierilor.html )din Baia de Fier, apoi Manastirea Polovragi (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/06/manastirea-polovragi.html), dupa care Pestera Polovragi (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/04/pesteri.html) din Cheile Oltetului (http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/08/cheile-oltetului.html) aflata la doar 5 km distanta.Veti trece si prin Horezu, zona recunoscuta pentru mestesugarii de olarit acesta  fiind un ultim obiectiv aflat in drumul de intoarcere.
Daca nu vreti sa scapti nici un obiectiv puteti adauga la aceasta o saptamana inca cateva zile pentru a putea vizita si alte atractii turistice din zonele enumerate.
Va doresc calatorii placute si vreme frumoasa !
Citeste tot>>

20 august 2010

Pestera Poarta lui Ionele

View Comments
Obiective turistice din Apuseni
video
 Localizare:Peștera Poarta lui Ionel este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, in calcare triasice mai precis în zona de intersecţie a acestuia cu versantul stâng al Văii Gârda Seacă.. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.
 Este o interesantă formaţiune carstică,cu  gura înaltă de 17 m şi lată de 12 m. Lungimea totală a peşterii este de 131 m; pentru vizitarea ei, este necesară lampă.
 Noi am ajuns aici dupa un drum  din Arieseni unde eram cazati si unde am gasit pe cineva care ne-a ajutat foarte mult cu traseele si obiectivele turistice desenandu-ne harta zonei.Am mai inaintat cam 35 metri, de unde am lasat masina.
Peștera este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita.Pestera are adancime de + 26 m, un număr de 2 intrări.
 In anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori in regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în pesteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusâ o secventă din acest loc.
 În anul 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe un horn din finalul peșteri și descoperă Galeria Superioară.
 Cu aceată ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii.
În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii.În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România.
 Peștera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele si dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină . facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se gaseste la 130 m. distantă. Colorarile cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au aparut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legatura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează.
Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și varsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertin și gururi.
Nu am putut ramane indiferenti la aceste vietati care coloreaza peisajul.
Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 15 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga.
Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, care este în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. Dupa 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec.
 La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Daca la ultimul cot excaladăm marele dom de pe partea dreapă, dupa 12 m. ajungem în galeria superioră.
Este mult mai strâmtă și urcă în trepte.Găsim și câteva formațiuni modeste, stalctite, stalacmite, scurgeri parietale
De aici iese apa din subteran, o imagine pe care nu o vom uita curand.
Reprezentanţii Asociaţiei Speologice SFINX Gârda propun valorificarea celor două colonii de lilieci existente în Peştera Poarta lui Ionele în vederea atragerii turiştilor. În momentul de faţă acest obiectiv turistic este neglijat de actuala administraţie a Parcului Natural Apuseni. "Specia de lilieci care trăieşte în Peştera Poarta lui Ionele - liliacul cu aripi lungi trebuie să beneficieze de maximum de protecţie potrivit directivelor Uniunii Europene.Recent s-a reuşit refacerea celor două colonii de lilieci cu aripi lungi ce trăiesc în Peştera Poarta lui Ionele după ce aceste vieţuitoare aproape dispăruseră din cauza fluxului turistic în zonele profunde ale peşterii. 
 
In urmatoarele filmulete veti vedea galeriile pe care noi ni le-am putut vizita pentru ca scarile de acces au fost fractionate.
video

video

http://www.welcometoromania.ro/Apuseni/Apuseni_Poarta_Ionel_r.htm



Citeste tot>>

19 august 2010

Pestera Dambovicioara

View Comments
Obiective turistice Brasov


video
Localizare: Daca plecati din Bucuresti trebuie sa ajungeti in Campulung si de aici spre Cheile si Pestera Dambovicioara. Din Constanta se parcurg 390 de km, din Timisoara se parcurg 410 km, iar din Iasi se parcurg 440 km si la mai putin de 20 de Km din zona Bran.
Situata in partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, in judetul Arges, la aproximativ 1 km departare de satul Dambovicioara, in partea stanga a paraului cu acelasi nume, afluent al raului Dambovita mai exact in Cheile Dambovicioarei care sunt situate pe traseul Rucar-Bran din judetul Arges, acestea avand o lungime de aproximativ 2 km.
 Cheile prezinta un aspect impunator, facand parte dintr-o serie de cel putin 20 de chei care sunt situate in bazinul hidrografic al Dambovitei. Dambovicioara, un mic afluent al Dambovitei, a sapat in formatiunile de roci calcaroase, sedimentare si gresii, conglomerate formand un adevarat canion ce are o lungime de 8 km. In unele portiuni peretii verticali ai vaii depasesc inaltimea de 200 de metri. Raul a format prin actiunea sa de eroziune creste ascutite sau diverse forme de turnuri, datorita acestui fapt in aceasta zona exista peste 50 de pesteri, printre care si Pestera Dambovicioara.
 Istoric:Prima mentiune scrisa despre aceasta cavitate o intalnim in lucrarea lui J. Fridvalsky, Mineralogia magni Principatus Transsilvaniae, aparuta la Cluj, in anul 1767 (1).
Pestera a fost usor sa fie cunoscuta de la intrare pana la punctul T1 (figura 1) (mai putin zona superioara A), astazi capatul portiunii vizitate de turisti, in prezenta unui ghid local.Cam prin 1955, un grup de speologi brasoveni a largit neinsemnata gaura ce se afla jos in stanga peretelui de la T1. S-a intrat intr-o galerie foarte stramta si joasa care dupa cativa metri dadea, spre dreapta, intr-o salita de 5 x 2 metri, cu stalactite si stalagmite (2).
 In timpul sapaturilor au aparut oase de Ursus spelaeus. In salita cu formatiuni a fost apoi largita o gaura de cinci centimetri diametru, prin care venea aer rece. S-a intrat intr-un culoar larg de circa 2 metri, inalt de pana la 5 m, care sfarsea in fata unui morman de grohotis (punctul T2, figura 3).
Au inceput iar sapaturile, a aparut un craniu de urs, apoi un gang cotit si o saritoare de 6 m, din doua trepte. Din tavan, apa curgea ca de la robinet.

Explorarea s-a oprit in fata unui put dincolo de care continua galeria ingusta .
Anii au trecut si despre Pestera Dambovicioara nu s-a mai scris nimic. Nu se stie cand, cine si daca cineva a coborat micul put de la T3 si pana unde a ajuns. Oricum, brasovenii au continuat sa caute o continuare in aceasta pestera. Din pacate cercetarile lor nu au fost insotite si de un plan publicat al galeriilor explorate.
(http://www.romania-natura.ro/node/295 )
 Legenda:Legenda povesteste despre un sihastru care ar fi ales aceasta pestera drept locuinta sa, vrajit fiind de frumusetea locurilor din imprejurimi.
Oamenii locului au pastrat amintirea pustnicului, astfel ca formatiunile calcaroase au capatat denumiri legate de viata si activitatile acestuia: Altarul, Patul, Cuptoarele Pusnicului, Salonul, Biblioteca, Hornurile, si denumiri specifice animalelor din zona, in functie de diferitele forme calcaroase: Cerbul , Barlogul Ursului, Sala Liliecilor, Tapul, Berbecul.
 In aceasta pestera au fost gasite fosile ale ursului de pestera, asa cum s-au gasit si in multe alte pesteri de la noi din tara.
 Pestera propriu-zisa ar fi fost cunoscuta inainte de 1579, cand localnicii o foloseau pe post de ascunzatoare impotriva cotropitorilor. Ulterior pestera a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzatoarea a doi talhari cunoscuti la acea vreme.
 
 Temperatura in pestera este una calda ce variaza intre 10 si 12 grade Celsius, avand o umiditate moderata. Pestera Dambovicioara are o lungime totala este 555 de metri, fiind formata dintr-o galerie unica.
Galeria are inaltimi ce variaza intre 4-5 metri si latimi ce variaza intre 3-4 metri, insa dupa 150 de metri de la intrarea in pestera, galeria incepe sa se ingusteze considerabil.
                                       Daca ajungeti la Bran merita sa faceti un drum si pana aici!



Citeste tot>>

18 august 2010

Obiectiv turistic:Cheile Oltetului

View Comments

Localizare:judeţul Gorj, comuna Polovragi, la circa 55 km de Târgu-Jiu şi cam la aceeaşi distanţă faţă de Râmnicu-Vâlcea. Cheile pornesc la 2 km nord de Polovragi, pe ambii versanţi ai râului Olteţ, trecând spre nord de Mănăstirea Polovragi. sau cu automobilul pe Dn 67 Tg.-Jiu - Râmnicu-Vâlcea, apoi spre nord, circa 2 km pe drumul judeţean, până în comuna Polovragi şi în continuare tot pe drum judeţean, paralel cu râul Olteţ, spre nord, încă 2 km, până în rezervaţie, drumul traversând longitudinal rezervaţia prin chei.
Alte cai de acces:
DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu – Polovragi – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin / E70), traversează comuna prin extremitatea sudică, pe circa 4 km;

    DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curtişoara / DN 66 / E 79). 
    Traseul nostru a plecat din Bucuresti, Autogara Militari, am luat un autobuz care trece prin Polovragi, am coborat la intrarea in comuna si am mers pe jos 3 km., pana langa Manastire unde ne-am asezat si cortul.
    Traseul finalizandu-se pe varful versantului din dreapta fotografiei.
    Legenda:Comorile ascunse din peşteri
    Se spune că în numeroasele peşteri şi grote din zonă ar exista comori de pe vremea dacilor. În anumite nopţi, susţin localnicii, aurul joacă şi poate fi văzut de la mare depărtare sclipind asemenea unui foc. Sunt destui care pretind că au văzut incendii în pădure, dar când au ajuns acolo nu au găsit nimic. Explicaţia ştiinţifică ar fi că aurul acumulează energia soarelui, iar apoi o degajă. Alţii spun că aurul le-ar aparţine haiducilor care s-au adăpostit în peşterile din munţi, una dintre acestea purtând chiar numele de Iancu Jianu. O altă legendă spune că la Cheile Olteţului ar fi trăit jidovii, oameni preistorici uriaşi, care stăteau cu un picior pe un munte şi cu celălalt pe un altul şi se spălau cu apa din Olteţ. Chiar un loc aflat pe versantul muntelui, deasupra peşterii, poartă denumirea de „Oborul Jidovilor“.

    Cheile Olteţului – de circa 2,2 km lungime, sunt traversate de un drum forestier (18 km lungime) şi de o potecă turistică marcată care continuă pe valea Oteţului până la obârşie, traversează creasta montană Căpăţâna – Parâng şi coboară apoi în valea Latoriţei / Lacul Petrimanu.

    Urmand traseul de pe varful versantului din dreapta fotografiei a doua zi dupa vizitarea pesterei Polovragi care se afla la baza lui.
                                                                    
    Rezervaţia naturală Cheile Olteţuluifiind cele mai inguste chei din Europa. : detine 150 de hectare o lungime a cheilor de 2 km si o lungime explorată a Peşterii Polovragi de 9.300 metri.
    Apa Olteţului separă Munţii Parâng şi Căpăţânii care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei fiind de ordinul metrilor şi chiar a zecilor de centimetri.
                           Asa incep cheile Olteilui.Când pătrunzi pe Cheile Olteţului, parcă intri într-o altă lume.

    Pe tot versantul muntelui se pot observa scobituri de diferite dimensiuni şi forme.După aproximativ 200 de metri de la intrarea pe Cheile Olteţului, o gaură mare se cască în munte aceasta fiind pestera Polovragi pe care o veti gasi intr-o postare separata.
     
    O lume sălbatică şi plină de tot felul de mistere, unde te simţi copleşit de semeţia munţilor care se înalţă către cer.
     
    La jumatatea distantei dintre Manastirea Polovragi si poarta aval a Pesterii Polovragi, din dreptul drumului forestier, urca in dreapta, pe versantul Muntilor Capatanii, o poteca destul de abrupta. Pornind de la rascrucea dintre drumul forestier si parau, traseul pe drumul de plai dureaza 30 de minute, printre fagi si carpeni, pana la „Cornet”(o denumire atribuita de localnici). Urmam marcajul, pictat direct pe peticele calcaroase, mai urcam 20 de minute si ajungem „Sub cruce”.
    La capătul Drumului de plai se află şi Crucea lui Ursache, monument memorial închinat unui vătaf al plaiurilor Novaciului, pe care sunt înscrisuri în slavonă. De aici, de la o altitudine de 1000 de metri, priveliştea este minunată, toată comuna Polovragi, dar şi zonele din împrejurimi fiind la picioarele tale calatorule.
    Fortificaţia geto-dacică, situată deasupra versantului în care se află Peştera Polovragi, în punctul denumit „Crucea lui Ursache "ridicata in jurul anilor 1800-1801 de Ursache fost capitan de husari in Ardeal.

     
    Suntem pe Platoul Padeşul  de 6000 de metri pătraţi, pe care, în „perioada Burebista”, dacii au amenajat, în primă fază, martorul de eroziune „Piramida”- cota 1000 (după denumirea localnicilor), ulterior, patru terase artificiale pe versantul nordic, cât şi fortificaţia patrulateră (18x9 m), construită pe platoul superior. Rolul strategic principal, în cadrul complexului de fortificaţii de la Polovragi, l-a avut „Cetăţuia”, cu panorama pe cursul mijlociu al Olteţului, supraveghind drumul de plai care lega platforma Olteţului cu valea mijlocie a Mureşului.
     La o altitudine de 1000 de metri, chiar deasupra peşterii, acolo unde se află cetatea dacică unica in Oltenia din secolul II-I î.Cr. Este singura cetate dacică cu zid din judeţul Gorj şi din Oltenia. Drumul pe care se merge către cetate a fost folosit şi de daci, conform cercetărilor.
     Folosit atat pentru refugiul unui trib dacic ce traia pe terasa Oltetului, cat si pentru apararea de romani a drumului de plai ce trecea prin Cheile Oltetului peste munte, prin Pasul Urdele, spre cetatea de resedinta a Daciei, Sarmisegetusa, din Muntii Orastiei. Drumul DJ67C Novaci – Sugag – Sebes se mai numeste Soseaua Transalpina si este drumul la cea mai mare altitudine din tara noastra (2145 m).
    Legenda spune ca dacii puteau ajunge la Sarmisegetusa si prin galeriile Pesterii Polovragi, strabatand aproape 40 de km.
    De asemenea, s-a descoperit un tunel vertical care face legatura intre pestera si platoul unde se afla cetatea. Se crede ca aceasta era una din armele secrete ale dacilor in lupta: ei apareau si dispareau din fata dusmanilor, folosind tunelul. Platoul ofera o panorama superba asupra cheilor pe de o parte si asupra localitatilor din vale pe cealalta parte. Tot de curand am aflat ca mai exista si alta intrare in pestera Polovragi si ca daca esti curajos si dispus sa explorezi, poti sa ai parte de o experienta extraordinara.

    Traseul facut de noi a durat cam 3 ore, dar din experienta va spunem daca doriti sa il faceti vara va sfatuim sa va inarmati cu cativa litri buni de apa pentru ca nu aveti de unde sa mai luati din alta parte dupa ce veti incepe sa urcati.

    La Polovragi, trebuie sa umbli cu sfiala si luare aminte. Esti chiar pe locul sfant al batranilor geti si al primilor pustnici crestini, refugiati in puzderia celor 84 de pesteri ce inconjoara lavra ctitorita de Brancoveanu, pe mai vechea temelie a unei biserici ridicate inca din 1505.Putine lacasuri ortodoxe se pot mandri cu o vechime atat de mare. Sunt 500 de ani de cand manastirea gorjeana isi pastreaza misterul, ascuns in numele ei: Polovragi - planta medicinala straveche (polovraga) sau criptograma straromana, ce s-ar traduce prin "Camp vrajit".(Sorin Preda)




    Alte trasee in zona







    Banda albastra
    Comuna Polovragi – Cheile Olteţului – Luncile Olteţului – Exploatarea minieră Ribai – Strâmtori – Urlieşu – Curmătura Olteţului (racord cu traseul 7) – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei
    Timp de mers: 7 - 8 ore, accesibil vara, inclusiv cu maşină de teren (circa 2 ore)
    Marcaj: bandă albastră, drum forestier
    Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu.

    Triunghi albastru
    Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful Funicelul (racord cu traseul de creastă)
    Timp de mers: 8 - 9 ore, traseu recomandat numai vara
    Marcaj: triunghi albastru
    Locuri de adăpost: stâna Funicelu.

    Citeste tot>>