Obiectiv turistic: Cazanele Dunarii

                                                               Cazanele Dunarii
Daca ati hotarat sa va petreceti vacanta in Baile Herculane nu trebuie sa ratati excursia pe Clisura Dunarii.

Din centrul statiunii pleaca in fiecare zi microbuze cu destinatia Orsova Cazanele Dunarii, se va merge cu masina pana in Golful Dubova langa Chipul lui Decebal, de aici plimbarea va continua cu vaporasul cu motor pe Dunare.
 Obiective turistice naturale, istorice si culturale din zona  Parcul national Portile de Fier
Parcul Natural Portile de Fier poate fi sintetizat in urmatoarele afirmatii:
- Unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din Europa
- Un parc cu cea mai veche istorie geologica din Europa
- Arealul cu cea mai mare diversitate biologica intr-un complex de ecosisteme
- Cel mai mare si mai vechi defileu al unui fluviu din Europa
- Arealul unde Dunarea are cea mai mare adancime si ingustime a vaii ei
- Cel mai spectaculos neck vulcanic din Romania - Trescovat
- Cel mai mare si mai bine pastrat areal unde traieste Testoasa lui Hermann din Romania
- Parcul natural cu cea mai mare suprafata din Romania – 115655 ha
- Cea mai mare diversitate etnica si culturala dintr-un parc din Romania
- Cea mai mare acumulare de apa si cea mai mare hidrocentrala din Romania
   O zona de o frumusete deosebita, greu de descris in cuvinte.  Peisajele sunt impunatoare, iar soseaua care serpuieste pe malul Dunarii iti permite scurte clipe de ragaz si contemplare. Fiecare kilometru pe care il parcurgi iti aduce alte si alte privelisti minunate. Este o experienta deosebita si unica pentru fiecare turist care pasesete pentru prima data in aceste locuri !

DEFILEUL DUNARII
Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra. In drumul sau spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o lungime de 2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km patrati.
Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenti de dimensiuni reduse – Brege si Brigach – ce-si au izvoarele sub Varful Kandel (1241 m). Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei, extindandu-se pe teritoriul a opt tari – Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria si Ucraina. Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele Vienei, Panonic si Pontic – resturi ale Marii Sarmatice, existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si Balcani. Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si Portile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare: superior (alpin), mijlociu (panonic) si inferior (pontic), acesta din urma identificandu-se cu sectorul romanesc.
Dunarea strabate regiuni variate sub aspect morfogenetic, munti vechi hercinici (Padurea Neagra), munti tineri, ce apartin lantului alpino – carpato – balcanic, podisuri si campii, caracterizate de climate diferite, de la cel temperat, cu influente oceanice, baltice si submediteraneene, la cel temperat continental.
Se presupune ca Defileul “Portile de Fier” provine dintr-o veche stramtoare marina, care facea legatura intre Lacul Panonic, din Vest, si Lacul Pontic, ce ocupa actualul spatiu al Campiei Romane. cu timpul, apele fluviului au sapat in sisturile cristaline, granite si calcare cel mai spectaculos defileu european. Conform unei alte ipoteze, defileul s-ar fi format prin captarea de catre un rau, ce curgea spre Lacul Pontic, a unei Dunari vechi, ce curgea spre Lacul Panonic.

 

Decebal - chipul sculptat in stanca al regelui dac, reprezinta cel mai cunoscut obiectiv turistic din zona Cazanelor. Este cea mai mare sculptura in piatra din Europa, inalta de 55 m si lata de 25 m. A fost sculptata dupa modelul celei din stanca Muntelui Rushmore din Statele Unite. Ideea realizarii acesteia i-a apartinut omului de afaceri roman Iosif Constantin Dragan. Lucrarea a fost executata de un grup de 12 sculptori-alpinisti, sub conducerea sculptorului roman Florin Cotarcea si a durat 10 ani, intre 1994 si 2004

Cazanele Dunarii
Localizare: reprezinta un sector al Defileului Dunarii cuprins intre localitatile Dubova si Ogradena.
Descriere: Sectorul are 9 km lungime. Valea Dunarii se ingusteaza aici pana la 180-200 m latime, peretii sunt aproape verticali, apar marmite laterale si de fund si vartejuri de apa. Denumirea de "Cazane" vine de la apele involburate ale Dunarii, care strabatand un defileu ingust par ca fierb.In zona Cazanelor Mari se gasesc pesterile Gura Ponicovei si Veterani. Aceasta regiune a fost declarata rezervatie complexa . Se remarca stancile calcaroase Ciucarul Mare si Mic, cu o vegetatie interesanta.

Odata urcati in barca aceasta ne poarta rapid pe valurile domoale ale Dunarii ,in data privirile noastre sunt atrase de stancile care parca stau sa se pravaleasca in apa ,nu poti sa nu te gandesti ce peisaje superbe sunt in aceasta tara parca prea mica pentru un asemenea cumul de frumuseti

 Dupa cateva minute de mers cu vaporasul ajungem la prima oprire aici aflanduse pestera Veterani, debarcarea se face lejer urmand sa urcam cateva trepte pana la gura pesterii.

                               Pestera Veterani – odinioara sanctuar al lui Zamolxis

Pestera Veterani, aflata in Defileul Cazanelor Mari, la 25 kilometri de municipiul Orsova, a devenit o atractie pentru turistii occidentali, aceasta putand fi vizitata numai cu acces dinspre Dunare, unde se ajunge doar cu barca sau salupa.
De mici dimensiuni, Pestera Veterani, primul monument carstic din lume cartat (in 1692), pastreaza urmele locuirii omului de acum 400.000 de ani iar din Antichitate pana in Evul Mediu a fost utilizata ca observator strategic militar, de unde se putea controla navigatia pe Dunare sau se tragea cu tunurile impotriva intrusilor care nu plateau vama.
Presedintele Asociatiei Speo-Alpin Mehedinti, Alexandru Popa, spune ca pestera, aflata la o altitudine de 73 metri, lunga de circa 173 metri, era considerata de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis, motiv pentru care insusi imparatul Traian a adaugat-o fortificatiilor romane amplasate pe Dunare.

"Intrarea de numai 2,7 metri, mascata de vegetatie, il conduce pe vizitator, printr-o galerie scurta, intr-o sala de proportii, lunga de 37 metri si lata de 28 metri. La o inaltime de 11 metri exista o fereastra naturala care lumineaza difuz incaperea. Aici se adapostesc multi fluturi si lilieci si exista diverse formatiuni geologice. Conform calatorului italian Criselini, acum 219 ani in pestera era un inventar bogat de stalagmite, stalactite si diverse alte concretiuni" - a aratat Popa.

 Potrivit presedintelui Asociatiei Speo-Alpin Mehedinti, acestea au fost destul de afectate de cautatorii de comori, care, in baza unor legende, incearca sa descopere comorile Mariei Tereza si ale tarului sarb Obrenovici.
Cele dintai cercetari stiintifice in Pestera Veterani au fost efectuate de M. Munk in 1872 si de O. Herman in 1879. Mult timp inainte de anul 1972, cand apele Dunarii s-au ridicat in urma construirii barajului de la Portile de Fier I, la intrarea in pestera era amplasat un indicator pe care scria: "Pestera a fost folosita ca adapost de lupta in incaierarile dintre armatele turcesti si austriece, putand adaposti 700 de ostasi. Ea a fost fortificata de Veterani, de la care isi ia si numele, aghiotantul lt. col. Ianovici, comandantul ostirilor austriece din Caransebes. Gura pesterii se putea inchide cu o stanca. Lupte crancene intre trupele turcesti si austriece au avut loc in anul 1692 si apoi in 1788".
Se presupune ca aceasta pestera, locuita de romani - s-a dovedit cu ajutorul unor documente istorice - pana in secolul al XV-lea, a fost cetatea cunoscuta sub numele de Peth.
In Pestera Veterani s-au identificat resturi fosile de Ursus spelaeus si hiena de pestera, un fragment de ceramica veche si fosile ale unor specii endemice.
Iesind din frumoasa pestera ne continuam drumul pe Dunare printre  frumoasele peisaje.
                                                   Unele pe malul sarbesc al Dunarii,

                                           altele pe malul romanesc.

Nici nu s-au sters bine de pe retina imaginile din pestera Veteranii ca se iveste o noua deschizatura in stanca de care ne tot apropiem usor, usor fara sa facem valuri si stancile incet parca ne inghit in cateva zeci de secunde ne aflam in inima pesterii Ponicova, suntem inca pe vaporas accesul in grota se face pe apa aceasta fiind strabatuta mare parte de ape.

Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj. Aici se poate ajunge cu şalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peşterii. O altă intrare în peşteră se poate face pe pârâul Ponicova, care s-a  adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peştera formând un sistem de galerii etajate şi se varsă subacvatic în Dunăre.

Este cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, ea fiind cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor.

Dinozaur de piatra

Peştera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogaşului Ponicova, sau pe o potecuţă îngustă in Galeria Liliecilor. Aceasta este o sală lungă de peste 100 m, lată de 60 m şi înaltă de peste 30 m, care are pe podea blocuri de prăbuşire, gropi, concreţiuni şi movile de guano provenit de la liliecii relativ mari.

Din Galeria Ogaşului Ponicova se desprind două ramificaţii: una ce duce spre Galeria Concreţiunilor, partea cea mai frumoasă a peşterii, cu anemolite şi Sala Coloanelor, iar cealaltă duce la Galeria Scării şi Galeria cu Argilă.

Condiţiile de vizitare sunt precare, peştera nefiind amenajată pentru turism, ea fiind declarată rezervaţie speologică datorită unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramică foarte veche şi a unor specii endemice. 

Vizitarea se recomandă să se facă în grupuri conduse de un ghid, având lămpi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea întregii peşteri durează 2-3 ore.
     Iesim muti de uimire din acesta minunata pestera si facem cale intoarsa catre microbuz cu un bagaj de amintiri greu de uitat in urmatorii zeci de ani.                          
                                        Chipul lui Decebal  in toata splendoarea sa.

                                                  Si de pe malul sarbesc al Dunarii.

Tabula Traiana

Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu fața spre malul românesc. Pe ea este inscripționată următoarele:

IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F NERVA TRAIANVS. AVG. GERM PONTIF MAXIMUS TRIB POT IIII PATER PATRIAE COS III MONTIBVUS EXCISI(s) ANCO(ni)BVS SVBLAT(i)S VIA(m) F(ecit)

Textul în limba latină a fost tradus și interpretat de Otto Benndorf:

„Împăratul Nerva fiul divinei Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribune, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest pod”

 Aceasta este dovada vie a Podului lui Traian a fost un pod construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 și primăvara anului 105 ^[1] pe Dunărea de Jos, la est de Porțile de Fier, în apropiere de orașul Drobeta-Turnu Severin. Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii miltare de cucerire a Daciei regelui Decebal.

 S-a estimat că podul măsura 1135 de metri lungime, el legând castrul Pontes de pe malul sudic de așezarea Drobeta de pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102). După Cassius Dio (LXVIII,13,1) podul avea aproximativ 46 - 50 de metri în înălțime și 12 în lățime. Cei douazeci de pilon sustinători fixați pe fundul nămolos al fluviului aveau o lățime de 17,6 metri, iar deschiderea de arc (distanța dintre două picioare succesive) era de aproximativ 50 de metri. Descrierea cea mai amănunțită a procesului de construcție ne-o lasă Procopius din Cesarea în lucrarea De aedificis (IV, 6). Conform acesteia, romanii ar fi deviat parțial cursul fluviului folosind albia unui afluent sudic, secat. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicați pe uscat. Pentru construcția celorlalți s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme de pompe.
                              Pe drumul de intoarcere poposim si la Frumoasa Manastire Sfanta Ana

                                            unde privelistea este una ce te lasa fara cuvinte,

   aici imprejurimile Manastirii sunt impanzite de flori si smochini.

Sper ca imaginile, dar si descrierile facute mai sus sa va convinga si de data aceasta ca Romania are multe de spus pe plan turistic, iar pe viitor ca si locatie de concediu, aceasta sa fie una dintre alegerile facute fara regrete.
Vizitati Romania locul unde expresia Tinuturi de Poveste se potriveste de minune peisajelor intalnite la tot pasul!