Munţii Apuseni sunt un lanţ muntos din Transilvania, parte a Carpaţilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare (cunoscut şi ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitaţi la nord de Râul Barcău, la sud de râul Mureş, la vest de Dealurile şi Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munţii Apuseni se află peste 400 de peşteri.
Geneză şi geologie:
Munţii Apuseni sunt munţi tineri, de încreţire, formaţi în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuşi în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peşteri existente în zonă.
Relief:
Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peşteri (Peştera Urşilor, Peştera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureşului). Altitudinile nu depăşesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru şi intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuş, Vad Borod, bine populate, aşezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălişoara Vântului, Pasul Vârtop şi Pasul Vârfurile.
Clima:
Clima este una temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 şi 10°C, precipitaţiile fiind de 700-1.000 mm/an.
Fauna şi vegetaţia
Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase şi conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veveriţa sau ursul.
În cele ce urmează, enumerăm autobuzele care circulă în zona Parcului Natural Apuseni. Lista nu este exhaustivă, şi nu ne asumăm responsabilitatea în eventualitatea modificărilor programului de circulaţie al acestora.
Principalele localităţi din care se poate intra în Parcul Natural Apuseni venind cu mijloace de transport în comun sunt:
- Sudrigiu: situat pe drumul E 79, la intersecţia cu drumul către Pietroasa/Chişcău
- Vârtop: situat pe drumul DN75, între Băiţa şi Arieşeni - acces facil spre platoul Padiş pentru turiştii care vin pe jos
- Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Albac: situate pe DN75, accesibile cu mijloacele de transport care circulă pe acest drum.
Pe ruta Oradea - Deva:
06:00 (Oradea) - ~08:00 (Sudrigiu) - 11:22 (Deva)
16:00 (Oradea) - ~18:00 (Sudrigiu) - 21:22 (Deva)
Pe ruta Deva - Oradea:
06:45 (Deva) - ~09:15 (Sudrigiu) - 11:30 (Oradea)
14:30 (Deva) - ~17:20 (Sudrigiu) - 19:00 (Oradea)
Pe ruta Oradea - Alba Iulia:
05:30 (Oradea) - ~07:30 (Sudrigiu) - ~09:00 (Vârtop) - 13:36 (Alba Iulia)
10:30 (Oradea) - ~12:00 (Sudrigiu) - ~13:30 (Vârtop) - 18:36 (Alba Iulia)
14:00 (Oradea) - ~15:30 (Sudrigiu) - ~17:00 (Vârtop) - ?(Alba Iulia)
Pe ruta Alba Iulia - Oradea:
07:00 (Alba Iulia) - ~11:30 (Vârtop) - ~13:00 (Sudrigiu) - ~15:00 (Oradea)
Pe ruta Oradea - Baia de Arieş:
17:00 (Oradea) - ~18:20 (Sudrigiu) - ~ 20:00 (Vârtop) - 22:06 (Baia de Arieş)
Pe ruta Baia de Arieş - Oradea:
6:20 (Baia de Arieş) - ~09:00 (Vârtop) - ~10:30 (Sudrigiu) - 11:26 (Oradea)
Pe ruta Oradea - Vaşcău:
12:30 (Oradea) - ~14:00 (Sudrigiu) - spre Vaşcău
Pe ruta Beiuş - Cluj Napoca (Luni - Vineri):
08:20 (Beiuş) - 14:30 (Cluj Napoca)
Obiective turistice:
Cascada Răchiţele
Cetăţile Ponorului
Cetăţile Rădesei
Cheile Râmeţilor
Cheile Turzii
Cheile Turului / Turenilor
Lacul Fântânele
Lacul Tarniţa
Peştera Meziad
Peştera Scărişoara
Peştera Urşilor
Peştera Huda lui Papară
Peştera Poarta Zmeilor
Peştera Vântului
Rezervaţia naturală Padiş
Ţara Moţilor