Obiectiv turistic:Cetatea Devei

                    Cetatea Devei este o cetate aflata pe teritoriul orasului Deva datand din anul 1269.

Vechea vatra de locuire neolitica din epoca bronzului si din perioada daco-romana, orasul Deva s-a dezvoltat in stransa legatura cu cetatea pe nek-ul vulcanic al Dealului Cetatii.

 Deoarece nucleul orasului medieval s-a dezvoltat la poalele Dealului Cetatii, majoritatea obiectivelor turistice reprezentative sunt concentrate in partea veche a orasului.

Cetatea Devei a fost intemeiata inca din sec. XIII ca fortareata militara. Transformata de Iancu de Hunedoara in castel nobiliar, va fi amplificata succesiv in sec. XVI, XVII si XVIII, ajungand printre cele mai puternice din Transilvania.

                                         Momenatan nu se pot vizita decat imprejurimile Cetatii.
Pe cetate se poate urca rapid si fara efort folosind telecabina amplasata pe latura estica a cetatii, langa stadionul orasului.

 Telecabina este singurul ascensor inclinat din Romania, iar din punct de vedere al lungimii traseului – 278 metri si a diferentei de nivel – 158 metri este primul din Europa.Instalatia asigura legatura mecanica de la statia de plecare, situata la cota 180,0 metri pana la platforma intermediara a Cetatii Deva situata la cota 342,65 metri, respectiv o diferenta de nivel de circa 160,00 metri.

                                                    De sus puteti vedea si panorama orasului.

                 Descrierea Cetatii ne intampina pentru a cunoaste pe unde ati ne-au poposit picioarele.

În anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni.
Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva. Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul XVI cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în sec. XVIII, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.

Astăzi Cetatea Devei este o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei.

La cetate se mai poate ajunge pornind din parcul orasului, urcand cele 113 trepte la capatul carora se desprind doua alei.

Aleea din stanga, in panta domoala, urca prin partea de vest a dealului cetatii pana la intrarea in cetate. Aleea din dreapta, mai pitoreasca si plina de neprevazut, trece prin tunelul sapat in stanca si inainteaza in serpentine pana la prima poarta a incintei.

 Poarta este boltita, cu acoperisul in forma de platforma orizontala.Arcul de pe fata interioara a portii are forma unui segment de cerc, iar arcul exterior are o forma semicirculara. 

Locurile de fixare a portilor masive de lemn care blocau accesul spre interiorul cetatii, se mai vad si acum in zidurile portii. Din coltul stang al portii porneste un zid inferior de incinta, care urca pe coasta dealului si inconjoara intreaga cetate. Continuind drumul, la aproximativ 300 de pasi de prima poarta, se afla o a doua, mai "elaborata" din punct de vedere arhitectonic.

Poarta are un coridor lung, acoperit cu bolti cu penetratii, si arcuri de fatada identice cu cele ale primei porti. In interior, exista doua incaperi cu bolti in cruce, incaperi din caramida destinate corpului de garda.
      Drumul continua spre est si apoi spre sud-vest, urcand in panta spre intrarea incintei medii.       Aceasta incinta are un zid prevazut cu creneluri si amenajat pentru arme grele de foc, zid construit in secolul al XVII-lea. In continuare, in coltul de sud-vest, exista un bastion semicircular construit tot in secolul al XVII-lea. In acest bastion, se mai vede o incapere acoperita cu calota de caramida.

Incinta a treia (superioara), are la poarta de intrare contraforturi masive, dispuse radial. Ele foloseau ca piloni la podul ce lega drumul de acces in cetate cu poarta incintei. Incaperea in care se gaseste poarta acestei incinte, este acoperita cu bolti in cruci.
      Mergand mai departe, apar o serie de incaperi: turnul de aparare, camera corpului de garda, depozitele, dependintele gospodaresti, toate inconjurate de pereti inalti si prevazute cu mijloace de aparare. Toate aceste constructii inconjoara un spatiu inchis care formeaza curtea interioara a cetatii de forma trapezoidala.

                                        Tot aici veti gasi si  portretele din bronz ale gimnastelor.

15 sculpturi in bronz infatisand 11 gimnaste si 4 antrenori sunt amplasate pe o alee numita "Aleea Gimnastelor de bronz" in fata Salii Olimpice de Gimnastica din Deva. Busturile sunt realizate de artistul plastic Ioan Seu (67 de ani) si au fost turnate in bronz la inceputul anului 2008 la o turnatorie din Bucuresti. Lucrarile au inceput insa din primavara lui 2007. Inaugurarea grupului statuar a avut loc la data de 15 mai 2008. Portretele au, fiecare, intre 42-43 de centrimetri inaltime si cantaresc in jur de 20-30 de kilograme. Toate cele 15 lucrari au fost asezate pe socluri de granit inalte de 1,80 metri si noaptea sunt luminate printr-un sistem de reflectoare.

  Busturile reprezinta pe Nadia Comaneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivas, Simona Amanar, Gina Gogean, Maria Olaru, Andreea Raducan, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Lavinia Milosovici si pe antrenorii Marta si Bela Karoly, Mariana Bitang şi Octavian Belu."Portretele antrenorilor au fost montate in centru. In dreapta si in stanga au fost insirate cele ale sportivelor cu care tehnicienii au adus glorie" - Ioan Seu, artist plastic.

Obiectiv turistic:Manastirea Polovragi

Complexul mănăstiresc Polovragi este amplasat la poalele muntelui Piatra Polovragilor în apropierea Cheilor Olteţului, la marginea localităţii Polovragi din judeţul Gorj. Este aproape de Peştera Polovragi, pe care a şi administrat-o timp de 300 de ani.
Localizare :
 Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu - Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc.Mănăstirea Polovragi, mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, interesant monument arhitectonic din Ţara Românească de secol XVII.

Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie :
                                     "Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului".
In partea dreapta a portii este o frumoasa troita din lemn sculptat, pe postament de beton, inchinata eroilor si martirilor Romaniei.

 Dupa o noapte cu cortul la poalele Cheilor Oltetului am plecat in cercetare prin zona, prima oprire fiind frumoasa Manastire Polovragi oaza de liniste si pace sufletasca.

 

 Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. In 1629, in timpul domnitorului Alexandru Ilies, manastirea intra in posesia jupanului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In 1643 Danciu Paraianu, construieste biserica actuala, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab.

 Hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, constituie prima atestare documentara a bisericii.
Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui  domnitorului Constantin Brancoveanu s-a restaurat biserica, careia i-a inaltat turla si i-a adaugat un pridvor in stil brancovenesc,s-a zugravit interiorul,  a refacut chiliile, clopotnita, precum si zidurile de cetate. In timpul stapanirii austriece asupra Olteniei a fost trecuta in randl manastirilor corespunzatoare fortificatiilor defensive. Generalul Stainville a ales-o drept resedinta, adapostind intre zidurile ei un batalion de osti (1718-1739). Mai tarziu, la 27 aprilie 1802, manastirea a fost pradata de trupele talharesti ale lui Pasvantoglu. Legenda spune ca atunci calugarii au ascuns in apa Oltetului odoarele manastirii.

 Pictura de traditie bizantina, executata in fresca a fost realizata in timpul lui Constantin Brancoveanu intre 1698-1705 (unele surse indica anii 1703-1712), de primii mesteri iesiti din scoala brancoveneasca de la Hurez ca: Andrei Constantinos, Gheorghe Istrate si Ranite.

Manastirea are si o colectie muzeala, ce adaposteste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, ce provin din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, precum si depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca.

Obiectiv turistic:Cetatile Ponorului

Acces si Localizare  

Cabana Cetatile Ponorului - Padis:

In Padis se poate ajunge fie pe drumul forestier, fie pe potecile marcate. Cu trenul si autobuzul se poate ajunge spre Padis astfel:

• -până în Huedin cu trenul, de acolo până în Rachitele cu autobuzul
  (tel. autogara Huedin: 0264-351866; marti si vineri, cursă spre Rachitele la orele 7 si 13,30 si duminică la ora 12,30), rămânând încă 30 de kilometri până pe platou;
• - dinspre Oradea, pe linia Oradea-Vascău se poate ajunge cu trenul până în comuna Sudrigiu, de unde există autobuz până în Pietroasa, rămânând 17 kilometri până în Padis.
• - Altă variantă: din Oradea, de la iesirea din oras spre Deva, există o cursa privată de autobuze până în Pietroasa. 

Spre Cabana Cetatile Ponorului

Din saua "La Scarită" din Bălileasa, părăsiti drumul forestier Rachitele - Padis - Pietroasa, intrând pe o ramificatie a acestuia, care însoteste Valea Cetatilor până la locul numit La Grajduri, o poiana în dreapta drumului cu loc de campare, grajduri ale localnicilor si un punct alimentar. În stânga drumului se află Cantonul Silvic Ponor, un drum de tractor care duce în Poiana Ponor si un izvor. Chiar lângă canton există o barieră (ne aflăm pe teritoriul unei rezervatii naturale, iar Regia Nationala a Padurilor încearcă sa stopeze furtul de lemn din rezervatie), care poate fi ridicată, în cazul în care aveti rezervare la cabana. De aici, drumul forestier continuă încă 1,5 kilometri, trece pe lângă intrarea în Circuitul Cetatilor Ponorului si Circuitul Galbenei si ajunge la o intersectie, de unde, în stânga, se zăreste cabana Caput (speologie). În intersectie o luati la dreapta pe Valea Seacă si la 100 de metri se află Cabana Cetatile Ponorului.
Ramificatiile drumului forestier permit accesul cu autoturismul spre principalele obiective turistice din zona:

• - Cheile Somesului Cald 9 km;
• - Poiana Vărăsoaia si Cetatea Radesei 4 km;
• - Cantonul Silvic Padis 1 km;
• - Cantonul Silvic Ponor si Cabana Cetatile Ponorului, Valea Cetătilor, Valea Seacă si Izbucul Ursului 5 km;
• - Cheile Galbenei si Poiana Florilor 10 km;
• - Valea si Statiunea Boga 3 km.

Din Padis se ajunge cu masina pe un drum pietruit pana in Glavoi de aici se poate continua pe jos spre cabana Cetatile ponorului, dupa 30 minute un indicator va indruma catre Cetatile ponrului de aici poteca este prin padure drumul fiind  unul destul de accesibil si lejer de parcurs,(cand am fost noi era plin de copii nu mai mari de 10 ani)
Dupa 40 minute de coborare prin padure se iveste ceea ce va sa fie coborarea mai dificila ,aceasta facandu-se cu ajutorul unor lanturi prinse de stanci.

Descriere:

Cetăţile Ponorului reprezintă fără îndoiala cel mai grandios fenomen carstic al României, cunoscut şi apreciat în întreaga lume.

Cetăţile Ponorului sunt constituite din trei circuri mari de stâncă, aflate într-o imensă depresiune împădurită, adâncă de 300 m, partea ei superioară având un diametru de peste 1 km. Culmile înconjurătoare care închid circular depresiunea sunt tăiate doar într-un singur loc de canionul Văii Cetăţilor.

Poteca de acces porneşte de la drumul forestier şi coboară treptat prin pădure, pe un teren accidentat, paralel cu Valea Cetăţilor până în Dolina I. 

Pe timp secetos merita sa explorati pestera dar cu multa atentie si daca aveti ceva lumina pentru a vedea interiorul.

Peretele lateral de vest, înalt de peste 150 m este perforat de un portal ce depăşeşte 70 m înălţime la baza căruia se pierde Valea Cetăţilor.Imensul portal al Cetăţilor Ponorului, sugerează o ogivă gotică devenită un fel de simbol al carstului Munţilor Apuseni.  Molizii aninati în pereţi sunt singurul termen de comparaţie pentru uriaşa dimensiune a portalului şi a peretelui în care este săpat. În partea stângă se zăreşte partea superioară a unui perete şi mai înalt ce străjuieşte Dolina III, cu cele două balcoane de bârne aninate deasupra prăpastiei.,În partea dreapta a portalului, o limba de grohotiş urcă pe sub o arcadă în Dolina II.  Aceasta este de fapt un aven circular de 200 m înălţime, având la bază două ferestre: porţiunea de acces dinspre Dolina I pe sub Portal şi o fereastră spre tunelul subteran al Peşterii Cetăţile Ponorului. Mergand prin pestera din stanca tasneste un jet puternic e apa,pasionatii de speologie au ce vedea in interiorul pesterii se merge o buna portiune din drum prin apa pana la glezna e ceva cum putin gasesti. Dupa 20 de minute  de aventura subterana la 15 grade se simte un val de caldura ce vine din exterior. Urmeaza o iesire din pestera pe o panta abrupta plina de grohotis Tot sub Portal, în partea stângă, un tunel inundat aduce la lumină pentru puţin timp apa ce provine din Lumea Pierdută şi care se pierde la mai puţin de 1 km mai sus în Peştera Căput. În Dolina III se poate pătrunde din Dolina I, urcând pe scările metalice din stânga Portalului şi depăşind pragul ce separă cele doua circuri. Dolina III are formă de triunghi cu latura de 300 m, având în mijloc un portal spre care coboară imense limbi de grohotiş. În partea sa vestică, deasupra galeriei de acces spre sectorul subteran, se înalţă un perete perfect vertical de peste 200 m, cu mici brâne inundate de vegetaţie, în partea sa superioară fiind amenajate două balcoane din lemn. În partea sudică, poteca turistică urcă costiş pe panta abruptă a unui vâlcel spălat de torenţi, spre balcoane. Balcoanele, în număr de patru, două deasupra Dolinei III şi două deasupra Dolinei II, permit contemplarea dimensiunilor impresionantului complex carstic al Cetăţilor Ponorului.Cu speranta ca v-am convins sa ajungeti prin aceste locuri va doresc sa aveti vreme frumoasa si picioare rezistente pentru a vedea cat mai multe locuri, nu aveti ce regreta             Incercti sa lasati locurile asa cum le-ati gasit!