Cetatea Devei este o cetate aflata pe teritoriul orasului Deva datand din anul 1269.
Vechea vatra de locuire neolitica din epoca bronzului si din perioada daco-romana, orasul Deva s-a dezvoltat in stransa legatura cu cetatea pe nek-ul vulcanic al Dealului Cetatii.
Deoarece nucleul orasului medieval s-a dezvoltat la poalele Dealului Cetatii, majoritatea obiectivelor turistice reprezentative sunt concentrate in partea veche a orasului.
Cetatea Devei a fost intemeiata inca din sec. XIII ca fortareata militara. Transformata de Iancu de Hunedoara in castel nobiliar, va fi amplificata succesiv in sec. XVI, XVII si XVIII, ajungand printre cele mai puternice din Transilvania.
Momenatan nu se pot vizita decat imprejurimile
Cetatii.
Pe cetate se poate urca rapid si fara efort folosind telecabina amplasata pe latura estica a cetatii, langa stadionul orasului.
Telecabina este singurul ascensor inclinat din Romania, iar din punct de vedere al lungimii traseului – 278 metri si a diferentei de nivel – 158 metri este primul din Europa.Instalatia asigura legatura mecanica de la statia de plecare, situata la cota 180,0 metri pana la platforma intermediara a Cetatii Deva situata la cota 342,65 metri, respectiv o diferenta de nivel de circa 160,00 metri.
De sus puteti vedea si panorama orasului.
Descrierea Cetatii ne intampina pentru a cunoaste pe unde ati ne-au poposit picioarele.
În anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni.
Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva. Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul XVI cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în sec. XVIII, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.
Astăzi Cetatea Devei este o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei.
La cetate se mai poate ajunge pornind din parcul orasului, urcand cele 113 trepte la capatul carora se desprind doua alei.
Aleea din stanga, in panta domoala, urca prin partea de vest a dealului cetatii pana la intrarea in cetate. Aleea din dreapta, mai pitoreasca si plina de neprevazut, trece prin tunelul sapat in stanca si inainteaza in serpentine pana la prima poarta a incintei.
Locurile de fixare a portilor masive de lemn care blocau accesul spre interiorul cetatii, se mai vad si acum in zidurile portii. Din coltul stang al portii porneste un zid inferior de incinta, care urca pe coasta dealului si inconjoara intreaga cetate. Continuind drumul, la aproximativ 300 de pasi de prima poarta, se afla o a doua, mai "elaborata" din punct de vedere arhitectonic.
Poarta are un coridor lung, acoperit cu bolti cu penetratii, si arcuri de fatada identice cu cele ale primei porti. In interior, exista doua incaperi cu bolti in cruce, incaperi din caramida destinate corpului de garda.
Drumul continua spre est si apoi spre sud-vest, urcand in panta spre intrarea incintei medii. Aceasta incinta are un zid prevazut cu creneluri si amenajat pentru arme grele de foc, zid construit in secolul al XVII-lea. In continuare, in coltul de sud-vest, exista un bastion semicircular construit tot in secolul al XVII-lea. In acest bastion, se mai vede o incapere acoperita cu calota de caramida.
Incinta a treia (superioara), are la poarta de intrare contraforturi masive, dispuse radial. Ele foloseau ca piloni la podul ce lega drumul de acces in cetate cu poarta incintei. Incaperea in care se gaseste poarta acestei incinte, este acoperita cu bolti in cruci.
Mergand mai departe, apar o serie de incaperi: turnul de aparare, camera corpului de garda, depozitele, dependintele gospodaresti, toate inconjurate de pereti inalti si prevazute cu mijloace de aparare. Toate aceste constructii inconjoara un spatiu inchis care formeaza curtea interioara a cetatii de forma trapezoidala.
Tot aici veti gasi si portretele din bronz ale gimnastelor.
15 sculpturi in bronz infatisand 11 gimnaste si 4 antrenori sunt amplasate pe o alee numita "Aleea Gimnastelor de bronz" in fata Salii Olimpice de Gimnastica din Deva. Busturile sunt realizate de artistul plastic Ioan Seu (67 de ani) si au fost turnate in bronz la inceputul anului 2008 la o turnatorie din Bucuresti. Lucrarile au inceput insa din primavara lui 2007. Inaugurarea grupului statuar a avut loc la data de 15 mai 2008. Portretele au, fiecare, intre 42-43 de centrimetri inaltime si cantaresc in jur de 20-30 de kilograme. Toate cele 15 lucrari au fost asezate pe socluri de granit inalte de 1,80 metri si noaptea sunt luminate printr-un sistem de reflectoare.
Busturile reprezinta pe Nadia Comaneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivas, Simona Amanar, Gina Gogean, Maria Olaru, Andreea Raducan, Daniela Sofronie, Monica Rosu, Lavinia Milosovici si pe antrenorii Marta si Bela Karoly, Mariana Bitang şi Octavian Belu."Portretele antrenorilor au fost montate in centru. In dreapta si in stanga au fost insirate cele ale sportivelor cu care tehnicienii au adus glorie" - Ioan Seu, artist plastic.
