21 ianuarie 2011

Crucea Alba & Pestera de sub pietrele lui Serban

Obiective turistice Baile Herculane :
Daca aveti de gand sa vizitati statiunea Baile Herculane sa stiti ca veti face o alegere perfecta pentru ca aici sunt destul de multe trasee de parcurs pentru iubitorii muntelui.
Eu recomand acest traseu pentru ca este unul educational dar si destul de usor de parcurs drumul fiind pavat cu piatra si presarat ici colo cu foisoare de relaxare .
Masivul Domogled este primul din varfurile importante ale Muntilor Mehedinti, pornind dinspre sud. El domina de la 1105m statiunea Baile Herculane, fiind situat oarecum la vest de creasta principala, mai scunda insa cu 400-450m. Astfel, privit din diferite unghiuri apare ca un urias care se ridica deasupra regiunilor joase din jur, mai ales deasupra statiunii, situata doar la 160m, altitudine medie. Situat intr-o regiune calcaroasa, cu influente climatice submediteraneene, cu o flora si fauna deosebite, Domogledul a ajuns obiectul de studiu al naturalistilor, un larg perimetru din jurul sau fiind constituit in rezervatie.
Traseul pe care il propunem azi porneste din Herculane, fiind doar una din multiplele variante pe care le putem alege in ascensiunea noastra. Accesul in statiunea milenara se poate face atat pe sosea (DN6 dinspre sudul si vestul tarii) cat si pe calea ferata. Chiar din Herculane pornesc doua trasee catre Domogled, dar noi il vom urma pe cel mai comun: Baile Herculane (zona hotelului Cerna) – Crucea Alba – Grota lui Serban.
Pornim de langa hotelul Cerna, pe strada ce urca pe langa hotel si trece apoi pe la izvorul mineral si pe langa primarie. In fata noastra se ridica, inaccesibil, abruptul Domogledului. Varful nu se zareste de aici, dar putem distinge, sus, printre frumoasele exemplare de pin banatean, Crucea Alba. In stanga acesteia se deschide saritoarea Vaii Jelarau. O poteca ne va purta pasii catre acele locuri dar pana atunci urmam strada, pavata cu piatra cubica, care devine ingusta si urca mereu pentru a ne scoate in DN67D, drumul ce ocoleste statiunea prin partea rasariteana. Am facut pana aici 10 minute. Pornim pe sosea la dreapta, in sensul invers celui in care am urcat, si ajungem treptat chiar in spatele hotelului Cerna, situat mai jos. Urmarim marginea din stanga a soselei pana gasim poteca ce poneste spre munte, cam la 600 m de locul unde am iesit la drum. O tablita indicatoare ne indruma catre Crucea Alba si Izvorul Jelarau, pe marcaj cruce albastra. Cateva trepte de beton ne inlesnesc primii pasi si apoi, urcand, intram in padure
De la aceste panouri si pana la Crucea Alba se fac cam 45 de minute dupa cum arata si placuta de aici se va urmari marcajul crucea alb-albastra.
Poteca este putin mai abrupta in prima parte pana ajungem la un mic platou unde gasim si un loc de popas sub forma unui foisor de lemn. 
De aici poteca va urca ceva mai bland, tot prin padure, in serpentine largi. Nu ne putem rataci, poteca este foarte buna si marcajul asemenea. In partea finala, ajungem in imparatia calcarului, iar padurea se rareste. Stanci uriase stau suspendate deasupra haurilor, iar printre incheieturile lor se strecoara semetii copaci de care am pomenit si mai devreme: pinul banatean, cu coroana sa in forma de umbrela.
 Aceast traseu este cu adevarat unul educatioanal , presarate pe copaci gasim denumirile planteleor si copacilor ce fac parte din parcul national.
Jos, in stanga noastra, se zareste statiunea din care am urcat, iar dincolo de ea, culmea impadurita a Seseminului. Poteca se strecoara in partea finala pe niste brane – “cararea pisicii” - (destul de alunecoase pe vreme umeda) si ajungem astfel, dupa circa 45 de minute , la Crucea Alba
                                                 Luam si eu ceva notite pentru blog.


Despre Crucea Alba circula mai multe legende. G. Acsenteanu, autorul lucrarii „Herculanele au rasarit din legenda”, ne vorbeşte de un ofiter din regimentul generalului Ion Dragalina care, venind calare dinspre Podeni spre Herculane, s-a prabusit in prapastie cu un podet ale carui picioare au fost taiate de dusmani. O alta, relatata, in schimbul unei pungi de bomboane, de o contesa maghiara care in anii '80 locuia intr-o vila din apropierea hotelului UGSR, ne spune ca doi tineri indragostiti de aceeasi fata se intrec calare pe potecile muntelui, primul care ajunge sus primeste mana fetei. Ajuns in punctul in care astazi se gaseste Crucea Alba, castigatorul trage cateva focuri de pistol pentru a semnaliza victoria. Calul se sperie si-l aruncă in prapastie. In memoria lui fata a ridicat Crucea Alba. Aceasta tristă istorioară i-a determinat pe multi turisti sa urce  pana aici pentru a vedea locul unde s-a sfarsit o poveste de dragoste si, probabil, a inceput o alta.
O alta   legenda relatează despre un tânăr foarte puternic şi curajos pe nume Iovan Iorgovan în care şi-au pus încrederea oamenii din aşezările care înconjurau munţii din această zonă.
            Iovan Iorgovan a dus o luptă crâncenă cu un balaur  înfiorător cu şapte capete pentru a-şi recăpăta iubita si pentru a-i salva pe oameni de grozăviile acestuia.
            În rezervaţia Cheile Corcoaiei a avut loc ultima bătălie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan şi balaur, aici fiind retezat ultimul cap al acestuia.
            Cheile, conform legendei, s-au format prin spintecarea acestora cu sabia lui Iovan Iorgovan pentru a ucide balaurul care s-a ascuns între ele.
Parca de abia de aici, de la inaltimea Crucii Albe observam ce ingusta este valea Cernei incat statiunea a trebuit sa se rasuceasca pe mendrele raului, castigand cat de putin teren drept s-a putut. Distingem hotelurile si casele, vechile constructii ale bailor si parcul. In susul vaii zarim culmea ascendenta a Muntilor Cernei si trapezul aspru al Pietrei Galbene.
De la Cruce, coboram cateva zeci de metri spre valea Jelarau. La un moment dat, spre dreapta se deschide un fagas de vale pe care urca noua noastra poteca, marcata cu banda galbena. 
Inainte drumul urca pe valea Jelarau, spre izvorul omonim si Poiana Musuroane. Noi urmam insa poteca la dreapta, care urca destul de abrupt, intr-o zona ceva mai instabila, cu grohotis. Urcusul este obositor dar din fericire nu e prea lung. In maxim 30 de minute de la Cruce ajungem in imediata apropiere a Grotei lui Serban, situata la 30-40 m spre stanga potecii. Pestera nu este amenajata ,se viziteaza in doar cateva minute, dar e bine sa avem o sursa de lumina.
Sper ca va facut placere aceasta incursiune in muntii Mehedinti si la urmatorul concediu o veti include in lista dumneavoastra de perecere a timpului liber.
Respectati natura doar asa ne va respecta si ea!
Incercati ca in plimbarile prin natura sa nu lasati nimic in locurile ce le-ati vizitat, haideti sa facem un minim de efort si sa pastram muntii curati.
Vreme frumoasa si calatorii placute!
                                                            Multumiri si va mai asteptam.

16 ianuarie 2011

Sambata de sus

               Obiective turistice Fagaras :

Localizare:
Sambata de Jos, com. Voila, jud. Brasov, Romania.
DN1, intre Brasov si Sibiu, la 13 km vest de Fagaras.
Accesul rutier se face de pe DN1 E68 Braşov-Sibiu (Făgăraş spre Avrig 11Km) din comuna Voila, satul Sâmbăta de Jos, spre stânga pe DJ prin comuna Sâmbăta de Sus (15Km) sau din oraşul Victoria pe DF de la baza versantului nordic al Munţilor Făgăraş (10Km).
Se invecineaza cu Râul Olt la nord, cu Sambata de Sus la sud, cu Voila la est si cu satul Olteţ la vest.
Sâmbăta de Sus este o comună în Țara Făgărașului, județul Brașov, Transilvania, România, situată în depresiunea Făgăraș, la poalele nordice ale Munților Făgăraș cu 1.459 de locuitori (2005).
Satul Sâmbăta de Sus apare menționat documentar la 20 ianuarie 1437. La 3 aprilie 2003, satul Sâmbăta de Sus a devenit reședința noii comune Sâmbăta de Sus, care s-a separat de comuna Voila.

Complexul turistica Sambata de sus este unul oarecum nou in faza de dezvoltare,dar este un loc foarte linistit si care pe viitor va fi preferat de foarte multi turisti.
Daca avesti de gand sa mergeti in zona dati cateva telefoane inainte dea a ajunge pentru rezervare pentru ca aici locurile de cazare sunt oarecum limitate si destul de cautate de cei care au mai fost acolo.

Clădiri istorice:

Înainte de a ne apleca asupra studiului propus, suntem datori să facem o scurtă prezentare a lăcaşului de cult cu o incursiune rapidă prin istoria locului, marcând etapele mai importante care au determinat evoluţia acestuia în timp.

Viaţa monahală făgărăşeană, aşa cum o cunoaştem astăzi pe baza informaţiilor din secolul al XVIII-lea, s-a dezvoltat pe fundamentul unor vechi aşezări mănăstireşti ce au apărut în peisajul ecleziastic local, încă din primii ani ai pătrunderii creştinismului pe aceste meleaguri. Susţinute în permanenţă de boierimea locală, iar mai târziu de domnii Ţării Româneşti, aceste centre au avut o influenţă covârşitoare asupra întregii zone, dovedindu-se prin activitatea lor a fi importante puncte de legătură între românii de pe cele două laturi ale Carpaţilor.

Spre deosebire de ctitoriile impunătoare din ţările româneşti vecine, unde viaţa monahală s-a bucurat de atenţia constantă a păturii înstărite a populaţiei, în Ţara Făgăraşului, cu excepţia Mânăstirii Voievodului Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, mânăstirile şi schiturile au fost ridicate din evlavia şi dărnicia călugărilor, preoţilor şi a credincioşilor de aici. De aceea majoritatea au fost aşezări modeste, localizate în apropierea satelor, cu o bisericuţă şi o casă ţărănească în jur, construite în general din lemn, arareori din piatră sau cărămidă, în care vieţuiau câţiva călugări, uneori şi călugăriţe bătrâne. În apropierea unor sate existau uneori câte două sau mai multe aşa-numite impropriu mânăstiri, în realitate fiind doar simple schituri.

Fiind lipsite de domeniile considerabile, caracteristice în alte zone, ele au ocolit aproape în întregime interesul documentelor de dinaintea secolului al XVIII-lea, rămânând în conul de umbră creat de neimplicarea lor în segmentele social-economice ale vieţii provinciei .

Amintite într-un mare număr de documente în sec. al XVIII-lea, ele apar în hotarele a 27 de sate, uneori chiar mai multe în cadrul aceleiaşi aşezări.

Ctitoria brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, stă adăpostită astăzi, ca şi odinioară, sub înaltele pridvoare de piatră ale Munţilor Făgăraş, acolo unde lanţul lor se întrerupe parcă într-o uriaşă "poartă de trecere către fraţii de dincolo de munţi". Descifrând cu pasul străbunele poteci dacice, daco-romane şi apoi româneşti, pe unde înaintaşii noştri şi-au trecut turmele, durerile şi bucuriile câte vor fi fost, de o parte şi de alta a Carpaţilor, poate chiar prin această mare trecătoare vor fi venit meşterii pe care Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu i-a chemat să înalţe cunoscuta biserică din Făgăraş odată cu vestita ctitorie de la Sâmbăta de Sus, în vecinătatea palatului unde plănuise să se retragă cu întreaga familie. Tot pe aici au trecut călugării aducând cărţi tipărite în Ţara Românească, când românii din această parte a Carpaţilor erau forţaţi să-şi părăsească legea strămoşească.
  Cei dornici de plimbari prin padure nu se vor plictisi in zona
 Mergand spre sambata
 Prima mea lectie de levitatie
Este atat de puternic aerul aici ca te ridica de la pamant  merita sa incercati .

Obiective turistice in apropiere:
Cand ajungeti in Sambata puteti vizita herghelia de cai Lipitani rasa de cai romaneasca
Manastirea Sinca Veche http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/04/sinca-veche.html
Manastirea Brancoveanu
Cheile Zarnesti  http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/09/cheile-zarnesti.html
Cetatea Fagaras http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/04/cetatea-fagaras.html
Cascada Balea  http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/12/cascada-balea.html
                                           Respectati natura doar asa ne va respecta si ea!
Incercati ca in plimbarile prin natura sa nu lasati nimic in locurile ce le-ati vizitat, haideti sa facem un minim de efort si sa pastram muntii curati.
Vreme frumoasa si calatorii placute!
                                                Multumim pentru vizita si va mai asteptam.


2 ianuarie 2011

La Multi Ani

                                                                      La multi ani!



 Iarta...iubeste...zambeste...exprima-te...relaxeaza-te...ajuta un batran...accepta un compliment...asculta-ti prietenii...reia un proiect abandonat...fii intelegator cu tine si cu altii...uita-te la un album cu fotografii...picteaza un tablou...asculta tacerea...aminteste-ti intotdeauna ca nu esti singur...spune-le celor dragi cat de mult ii iubesti...imagineaza-ti ca astazi nu ai nici o grija...joaca-te cu un copil...citeste o carte buna...alege-ti o stea pe cer...fii copil inca o data...da-ti voie sa mai si gresesti...lasa-i pe alti sa te ajute ...renunta la ce nu-ti place...indeplineste-ti promisiunile...inchide ochii si imajineaza-ti ca esti pe o plaja tropicala...priveste atent o floare...cumpara-ti ceva ce iti doresti de mult...spera ca ceea ce-ti doresti se va indeplini...ajuta-i pe altii...respira profund...fa-ti un cadou...iubeste
Anul acesta sa va aduca numai si numai bucurii alaturi de cei dragi !

La multi ani!!!!!!!!!!                                                                      Cam asa am petrecut noi!!!


                 La multi ani!!!!!!!!!!