Obiectiv Turistic :Baile Herculane

Localizare:
Băile Herculane este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 6.019 locuitori.Este situat pe Valea Cernei, la 5 km de principala arteră rutieră ce leagă vestul țării de București — DN 6 (E70) și calea ferată internațională București — Timișoara — Moravița, este accesibilă și pe calea fluvială a Dunării, fie dinspre est: Sulina — Galați — Drobeta Turnu-Severin — Orșova, fie dinspre vest: Viena — Budapesta — Belgrad — Orșova. Aeroporturile cele mai apropiate se află la Caransebeș și Timișoara (aeroport internațional).Prin statiune puteti circula si cu microbuze si autobuze.

 Legenda:
 Hercules, în drumul său spre Caucaz, în căutarea lânei de aur, împreuna cu argonauţii săi ar fi trecut prin zonă urcând pe Dunăre în sus. Pe vremea aceea Dunărea avea un alt curs faţă de cel de astăzi, prin Iugoslavia, curgând în Adriatica, Hercules şi argonauţii săi au ajuns la cataracta de pe Dunăre - Cazanele Dunării. Aici s-a oprit pentru a încerca trecerea corăbiei deasupra cataractei.
Până la găsirea unei modalităţi de a trece corabia deasupra cataractei, Hercules ar fi plecat pe Cerna în sus şi ar fi ajuns la Herculane unde s-a întâlnit cu Corcoaia, o batrână care locuia în zona Platoului Coroninii Aceasta, väzându-l vlăguit, i-ar fi spus sa intre in apa unui izvor ce se afla in vale sa se mai indrazveneasca . I-a mai spus ca si cei doi fi ai sai intrau in apa izvoarelor dupa ce terminau munca cimpului iar dupa baia in apa calda erau mai vigurosi si ca localnicii cind erau bolnavii sau aveau animale bolnave, ranite sau muscate de serpi veninosi faceau baie in aceste izvoare, iar dupa ce ieseau afara si ei si animalele se vindecau complet..
Batrina i-a povestit lui Hercules despre un balaur care venea si se scalda aici in vale.iar cind isi lua zborul de pe pamint scuturindusi aripile stropi de apa cadeau de sus din cer ca o perdea de ploaie formind o cascada in munte numita Cascada Vinturatoarea.
      Tot aici i-a aparut si tatal sau Zeus in cale spunind-i sa nu uite niciodata ca pericolul cel mai mare vine de sus din cer de la mama sa vitega Hera, stiut fiind ca aceasta nu-l avea la inima datorita faptului ca Zeus avusese o legatura amoroasa cu o paminteaca din care se nascuse Hercules.In locul in care a aparut Zeus a ramas o stinca enorma sub forma unui deget urias care are aratatorul indreptat in sus spre cer numindu-se astazi Degetul lui Hercules.Stinca se observa foarte bine dupa masa cind soarele bate puternic in ea din Strada Zavoiului. Reluându-şi drumul, Hercules ajunse intr-un loc salbatic numit astazi Piatra Puscata.
      Tot acolo s-a întâlnit cu un localnic, acesta aflind ca este Hercules i-a cerut ajutorul pentru a omorî un balaur care îsi avea vizuina lângă Izvoarele Cernei si care le producea mari necazuri.Hercules i-a ascultat rugămintea şi a pornit în căutarea balaurului dar inainte se a parasi locul Hercules ca sa nu uite pe unde a venit a facut un semn cu coada maciucii in peretele de stinca Hercules ajunse în sat, care era fortificat şi bine apărat.
Din discuţia avută cu căpetenia satului, aceasta i-a povestit de necazul lor şi anume că de fiecare dată când ieşeau din sat şi se duceau la munca câmpului balaurul venea şi îi omora, distrugându-le şi recoltele.Pentru ca să nu mai aibă probleme cu balaurul ei trebuiau să dea în mod regulat câte o copilă din sat pe care o legau de un stâlp, care se afla chiar pe buza unei prăpastii. Balaurul venea şi o lua, astfel sătenii aveau linişte un timp
  Era un adevarat ritual pentru ca oamenii nu stiau ce sa faca sa se bucure pentru ca scapau de necaz o vreme sau sa plinga dupa copila data de nevoie balaurului. Hercules se hotărăşte să omoare balaurul şi organizează o pânda folosind drept momeala o fata din sat. În momentul când balaurul veni sa ia fata de pe stâlp, Hercules îi apăru în cale şi îi dădu o lovitură puternică cu măciuca, dar aceasta sare din solzii balaurului în munte, retezând jumătate din vârful acestuia. De aici vine numele de Muntele Retezat.
Apoi balaurul naucit de lovitura o lua pe Cerna in jos si intra in Cheile Corcoaiei locul fiind strimt balaurul ramase blocat dar Hercules ocoli muntele iesindu-i in cale. Se spune ca acolo in chei in locul ala strimt Hercules se propti atit de tare sa dea lovitura de gratie incit piciorul i-a intrat in stinca, urma acestuia o vedem si astazi .
     Balaurul de durere si aproape pe moarte se zvircoli asa de tare incit reusi sa iasa din strimtoare si intra in locul unde isi avea vizuina. In locul lui au ramas urmele luptei, muntele despicat in doua ,scobiturile rotunde din peretii de stinca si despicatura verticala prin care abia se intrevede un colt de cer undeva sus de tot, e lasata de maciuca . Hercules il urmari si ii aplica ultima lovitura omorindu-l, singele tisnindu-i cu putere, formind izvoarele - Izbucul Cernei iar ultima suflare iesindu-i intr-un virf de munte, in locul stiut astazi de Grota cu Aburi si in avenele si pesterile din jur.
Legenda mai spune in continuare ca in timpul luptei cu balaurul, fata care fususe folosita ca momeala, speriata, a trecut riul Cerna in Cheile Tasnei ascuzinduse intr-o grota. dar din cauza luptei dintre balaur si Hercules si a zguduiturilor pamintului intrarea in grota a fost astupata de stincile masive pravalite de pe versanti .Hercules i-a auzit tipetele disperate si sa apucat sa elibereze intrarea grotei insa un bloc enorm de piatra era chiar pe intare. Hercules a incercat cu forta lui recunoscuta sa-l dea la o parte dar nu reusi Atunci lua maciuca si-l sparse in doua dar si o parte din grota ,apoi lua bucatile de stinca si le arunca atit de departe ca una dintre ele ajunse in mijlocul riului Cerna in locul numit astazi La Bobot. Apa a fost oprita de stinca , trecind peste ea formind casacada Bobot din Valea Cernei.
        Locul in care a fost grota si spartura de maciuca este stiut de oameni de Gaura Fetei si se poate vedea din poteca care trece pe deasupra .
Dupa lupta cu balaurul Hercules trecind pe linga izvoarele de apa miraculoasa in drumul lui spre Dunare unde il asteptau argonautii isi aduse aminte de vorbele batrinei Corcoaia . Se hotari sa intre în unul din izvoarele termale, apoi ieşind de acolo şi-a dat seama că într-adevăr batrâna a avut dreptate, forţele i-au revenit ca prin minune, iar rănile din lupta cu balaurul i s-au vindecat pe loc.
autor legenda Barbu Gheorghe

Istorie

Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii de care este legat si numele societății noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală.

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap și Hygieia. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca delegați romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare.

După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în aceleași condiții cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius. După retragerea administrației și armatei romane, în timpul împăratului Aurelian, sub presiunea populațiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucirile din vremea romană. În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea regelui Carol, reclădește băile și menționează existența termelor lui Hercules, Higeea și Esculap. Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman și acolo se înscrie în hartă Baia nr. 9. Stațiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalități, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta. În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta - pasionata, îndrăgita, distincta și armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezență distinctă și încântătoare. În stațiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colecții au început să fie constituite începând cu anul 1922.

Existența neîntreruptă de două milenii a stațiunii Băile Herculane a fost favorizată de eficacitatea miraculoasă a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar și de pitoreasca așezare a stațiunii într-o vale adăpostită de munți, de o frumusețe aparte. Dotarea tehnico-edilitară de prim rang la un confort de înaltă ținută și bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio și electroterapie, masaje, acupunctură, etc. au conferit acestei stațiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare și divertisment, restaurante, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard, etc. - precum și posibilitățile de drumeție și excursii în stațiune și pe Valea Cernei, constituie o atracție în plus pentru vizitatorii orașului stațiune balneară Băile Herculane.

                 Din prima jumatate a sec. al XIX-lea statiunea de pe malul Cernei a intrat intr-o noua epoca. In anul 1817 numele statiunii a fost schimbat din Baile Mehadiei in Baile Herculane pentru a nu crea confuzii intre statiunea de pe Valea Cernei si localitatea Mehadia situata pe Culoarul Timis-Cerna, la 10 km distanta. 

Atunci au fost ridicate majoritatea cladirilor din jurul Pietei Hercules, care dureaza pana astazi. Cea mai veche dintre acestea, ce poate fi vazuta astazi in forma initiala, dateaza din 1811, este vorba de (fostul) sediul S.C. Hercules S.A. In acelasi an s-a construit drumul ce leaga Piata Hercules de Hotelul Roman.

                            

In anul 1847 arhiducele mostenitor Carol a daruit statiunii statuia Hercules  amplasata in piata care-i poarta numele pe locul fântânii din marmură roşie din centrul staţiunii. Statuia a fost realizata din fier folosit la realizarea tunurilor, de catre mesterii Ramelmayer si Glantz din Viena..

În 1862 se amenajează Parcul central unde acum veti gasi unul din arborii sequoia,din Romania, iar în 1864 se construieşte podul de piatră cu coridor acoperit peste Cerna, din centrul staţiunii. 

        În 1869 încep construcţiile la Şcoala de înot (ştrandul central). Sub administraţia maghiară este canalizat râul Cerna în dreptul staţiunii (1875), se înfiinţează gara şi se inaugurează calea ferată Timişoara-Orşova (1886-1887) iar în 1894 se construieşte centrala electrică şi se introduce electricitatea în staţiune.

Dezvoltarea fara precedent a statiunii, aerul proaspat de munte, multiplele posibilitati de distractie si tratament au adus faima si renume statiunii Baile Herculane care in anul 1895 a fost vizitata de 10440 de turisti.

           Staţiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalităţi, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I şi împărăteasa Charlotte, împăratul Franz Josef şi împărăteasa Elisabeta. În 1852, împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind ceea mai frumoasă staţiune de pe continent, iar împărăteasa Elisabeta descrie în jurnalul său Băile Herculane ca o locaţie distinsă şi încântătoare.

Stațiunea

Stațiunea este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanța de granița cu județul Mehedinți și doar 25 de km de frontiera cu Serbia.
Stațiune milenară menționată sub denumirea „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam”.
Proprietăţile terapeutice ale apelor minerale de la Băile Herculane au fost studiate începând din secolul al XVIII-lea. La 1770, medicul vienez Krantz începea aici primele cercetări, iar aproape un secol mai târziu Schneider şi Kottsdorfer efectuau o analiză aprofundată a izvoarelor minerale din staţiune. În ziua de azi, caracteristicile apelor de la Băile Herculane sunt bine cunoscute, făcând obiectul a numeroase studii de specialitate.
În împrejurimile staţiunii Băile Herculane, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km, sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerală, clasificate în funcţie de caracteristicile fizice, compoziţia chimică şi calităţile curative în 5 grupe.
Băile Herculane oferă ape termominerale clorurosodice, bicarbonatate, bromurate, iodate şi sulfuroase cu diverse grade de mineralizare. Apa unora dintre izvoare conţine hidrogen sulfurat în concentraţie de până la 60 mg/l. Izvoarele de la Băile Herculane au o radioactivitate ridicată, fiind comparabile prin valoare cu cele de la Vichy şi Mont Dore.
Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene, sedativ-indiferent; ape minerale izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab radioactive, hipotone, cu diferite compoziții chimice:

• sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;
• clorurate, sodice, calcice;
• oligominerale.

  Statiunea Herculane dispune de o moderna baza de tratament, avand instalatii adecvate pentru bai termale, buvete pentru cura interna, instalatii de fizioterapie (electro si hidroterapie), instalatii pentru aerosoli cu apa minerala, dotari pentru cultura fizica medicala si masaj etc. Fiecare stabiliment de bai este inzestrat cu instalatii pentru bai in cade sau in bazine. Acestea sunt construite din marmura rosie sau alba, din material plastic sau gresie antiacida. Unele au infruntat timpul si poarta pe ele patina vremii, altele sunt realizate in zilele noastre
Cateva dintre instalatiile balneare, prin valoarea lor arhitectonica si istorica, sunt declarate monumente de arhitectura balneara.

1. Baia Romană (s-a mai numit: Baia Hercule, Herculesbad, Latronum, Hotilor, Capciag, Baia lui Iorgovan, Baile de putere)
A fost construita in anul 1838, pe locul altei constructii de lemn din anul 1792.Avea la data ultimei constructii 16 cabine si 4 bazine din marmura rosie. Apa era racita si acumulata in 2 bazine. In sala de asteptare avea o fantana pentru cura interna. Pe fatada se gasea un „orologiu bătător”, asa cum era numit acum un veac. S-au mai pastrat din vechea constructie doar 4 cabine si 2 bazine. In bazinul sudic se poate admira statuia lui Hercule, sculptata direct in stanca, care se pastreaza de pe vremea romanilor.

   Cu ocazia restaurarii statiunii la 1724-1737, aici s-au gasit numeroase urme de folosire a acestui izvor de catre romani, precum o cada scobita in piatra in care se faceau bai partiale la cot si la genunchi, gropi sapate in stanca pentru bai generale, numeroase monede aruncate de cei care se inbaiau etc. Odata cu Baia Romana s-a construit langa ea si fantana numita Izvorul Tămăduirii sau Carol. Astazi aceasta fantana adaposteste izvoarele Hygeea si Hercule II, apa fiind indicata in cura interna.

2. Complexul Roman este o replica a renumitelor constructii pe care civilizatia romana le-a creat aici.
Dispune de baza proprie de tratament. Balneatia se face cu doua tipuri de apa: clorurosodică, calcică, tip Hercule I, si clorurosodică, calcică, sulfuroasă, tip Neptun I+IV. Baile se efectueaza in cele 8 cabine cu cazi din material plastic sau in bazine placate cu gresie antiacida. Dintre ele 5 contin apa sarata, iar 3 apa sulfuroasa. Un bazin cu apa sulfuroasa este utilizat pentru kinetoterapie. Hotelul mai este dotat cu o piscina pentru 100 de persoane si o sauna, iar pentru efectuarea procedurilor adjunvante, cu moderne instalatii de fizioterapie, cu un cabinet de acupunctura si terase pentru aero si helioterapie.

3. Baia Apollo (Baia comună, Baia de şindrilă, Ludovic, Ludwigsbad, Ileana, Crisan) se afla in fata capelei catolice si este una din primele bai construite in statiune. Aici s-au descoperit termele romanilor si templul lui Hercule. Apa era adusa la aceste terme nu numai de la izvorul propriu, ci si de la izvorul Despicatura, de langa hotelul Roman, unde se vad si azi urmele apeductului. Numeroase antichitati romane s-au gasit aici in perioada 1724-1737.
 

Primele constructii balneare in acest loc, in afara celor romane, s-au ridicat in perioada dintre anii 1724-1737 si purtau pe atunci numele de Baia comună. Era folosita de grănicerii din cazarma situata in fata ei. Turcii ard statiunea Baile Herculane in anul 1737. Se reconstruieste intre 1758-1760, sub denumirea de "Baia cea mare".

        In anul 1792, baia se reface si capata numele de "Baia cu şindrilă", dupa acoperisul sau. In anul 1846 se construieste la fel ca in forma actuala, iar in anul 1866 se reface si se mentine asa pana in anul 1970, cand se modernizeaza. La data constructiei avea 32 de cabine si 3 bazine comune, din marmura alba si rosie. Bazinele erau folosite astfel: unul pentru barbati, unul pentru femei si altul pentru militari. Era prevazut cu trei rezervoare pentru racire. Baia comunica cu strada si cu Pavilionul 4, iar prin aceasta se putea ajunge pana la Cazinou. Pana la ultimul razboi mondial se comunica cu Spitalul militar (Pavilionul 5) pe sub strada. Aceste bai primesc apa de la izvoarele Apollo I si II.

4. Baia Hebe (Baia de "friguri si umflatura", Baia pentru "dureri de incheieturi", Carolina, Karolinenbad, Dragalina) se gaseste in Piata Hercule.
Pana in anul 1792, asa cum apar in diferite stampe, Baia poseda doar cateva constructii din scandura. In forma actuala, baia s-a construit in anul 1826. In anul 1864 se reface odata cu podul de langa ea. Atunci se construieste si ambitul (coridorul), care face legatura cu hotelul Decebal (Pavilionul 2).
Baia Hebe dispune de 8 cabine si un bazin, construite din marmura alba si rosie. Izvorul Hebe va fi utilizat in cura interna, iar pentru bai, apa va fi adusa de la izvorul Apollo. Deasupra baii se afla o frumoasa terasa pentru helioterapie.

5. Baia Diana (Baia "articulara de asudare", Baia "pentru dureri de oase", Ferdinand, Elisabeta, Closca) este amplasata pe str. Izvorului, pe partea dreapta a Cernei.

Pe stampele de epoca, inainte de anul 1792 apare construita din lemn. Din caramida s-a zidit in anul 1810, odata cu cazarma de langa ea. In forma actuala s-a construit in anul 1859. In anul 1970 s-a modernizat. Baia are 9 cabine si un bazin comun. Apa se depoziteaza si se raceste in doua rezervoare. Instalatiile sunt construite din marmura alba si rosie, iar bazinul din gresie antiacida. Primesc apa de la izvoarele Diana I si II.

6. Baia Neptun (Szapary, Maria, Horia) se afla in centrul statiunii, pe malul drept al Cernei, in fata Parcului Central. S-a construit in anul 1883-1886, dupa planurile arhitectului Alpar. Era la data constructiei cea mai moderna instalatie balneara din Europa. Avea ascensor hidraulic si un sistem de ventilatie tot hidraulic, actionat de apa izvorului Munk, din spatele ei.
Cladirea are doua aripi: una cu bai de sulf si alta cu bai de sare. In prima aripa functioneaza 32 de cabine si 2 bazine, construite din marmura alba si rosie. Foloseste apa termala de la izvoarele Neptun I si IV. Cea de-a doua aripa are tot 32 de cabine si 2 bazine. Apa necesara bailor este adusa de la izvorul Hercule I. Intreaga baie utilizeaza 5 rezervoare pentru racirea si inmagazinarea apei termale. Ea a mai fost dotata cu un turn artezian, construit in anul 1894, care conducea apa la baie fara pompare.

Baia Neptun mai dispune si de o sectie de fizioterapie bine utilata.

7. Baia Venera (Francisca, Franzensbad, Baia de Pucioasă, Baia Francezilor, Baia de râie, Baia Femeilor, Carmen Sylva, 7 Noiembrie) face parte dintre primele bai construite in statiune, alaturi de Baia Romana si Baia Apollo. Prima baie din lemn s-a construit in perioada 1724-1736. Este arsa in timpul razboiului din 1737-1739 si refacuta in perioada 1764-1768. Din caramida se ridica abia in anul 1838, reparandu-se la diferite intervale. In forma actual s-a amenajat in anul 1930, iar in anul 1969 s-a modernizat. Are 3 cabine si 2 bazine. Apa, acumulata intr-un rezervor, provine de la izvorul cu acelasi nume. In prezent nu se utilizeaza.

8. Complexul U.G.S.R. se gaseste in Parcul Vicol si face parte din al doilea nucleu al statiunii, fiind o constructie a zilelor noastre. A fost ridicat intre anii 1971-1974 si dispune de o baza proprie de tratament, utilizand apa izvorului Traian. Are 8 cabine si 2 bazine comune. Un rezervor inmagazineaza apa pentru racire. Complexul are in dotare instalatii adecvate de hidroterapie si electroterapie.

  9. Complexul Diana, unul din recentele complexe date in folosinta, se afla tot in parcul Vicol. Impresioneaza prin pozitia sa si stilul arhitectonic. Are baza proprie de tratament, utilizand apa izvorului Traian. Prin confortul si dotarile sale satisface pretentiile tuturor celor veniti la cura, atat din tara cat si din strainatate. Are instalatii moderne de electroterapie, hidroterapie, cultura fizica medicala, aerosoli, sauna si piscina. Baile se fac in 12 cabine si 1 bazin cu apa sulfuroasa. Cabinele au cazi inoxidabile. Piscina utilizeaza apa termosalina. Complexul este prevazut cu o terasa si cu balcoane la fiecare camera, pentru aero si helioterapie.

10. Complexul Afrodita, din apropierea hotelului Diana, are aceleasi dotari ca si cel dinainte.
11. Strandurile termale in aer liber.

A. Strandul central, cunoscut si sub numele de „Şcoala de inot”, a fost construit in anul 1871 si utilizeaza apa termosalina a izvorului Hercule I. Este prevazut cu 27 de cabine, cu un grup sanitar si terase pentru helioterapie. Bazinul are o parte cu apa mai mica pentru neinotatori. La data constructiei langa el exista si o baie, cunoscuta sub numele de Baia Maria, in prezent Fizioterapia I. Ea a functionat pana dupa primul razboi mondial.

B. Strandul „Crucea Ghizelei”, aflat in valea Cernei, la km 4, are dimensiuni olimpice. S-a construit in anul 1977. Apa utilizata este cea de la izvorul cu acelasi nume. Face parte din dotarile de agrement, fiind amplasat intr-un cadru natural, de o remarcabila frumusete.

   Acestea sunt cele 2 izvoare din statiune care mai sunt inca "in viata"

Din statiune se pot face diverse excursii va puteti face rezervari din timp la 0747.702.480 (Costel) asta si in caz ca vreti sa va organizati cat mai bine sederea in Herculane.

TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI

1. Gara CFR Baile-Herculane - Aleea Simnicea - Culmea Seseminulu i- Poiana cu Peri - Culmea Mohornicului - Culmea mare. Marcaj banda rosie (partial) Timp: 4 ore Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipseste apa dar exista adaposturi.

2. Cartierul Zavoi-Platoul Coronini-Valea Mare-Cracul Lui Arendasu-Poiana Cu Peri.Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura) Caracteristica traseului este in continua ascensiune, recomandat drumetilor antrenati . Timp 4 ore.Exista surse de apa ( Platoul Coronini) si adaposturi ( Poiana Cu Peri )

3. Cartierul Zavoi-Platoul Coronini-Foisorul Schneler-Izvorul Munk-Grota Cu Aburi-Piscul Ciorici ( Belvedere) Marcaj: punct albastru , traseul este relativ usor , exista apa . Timp: 4 ore .

4. Izvorul Diana-Izvorul Munk-Piscul Jubiliar-Culmea Schneler-Cracul Lui Arendasu Marcaj : punct galben si banda galbena . Exista apa dar nu exista adaposturi. Timp : 2 ore .

5. Izvorul Diana-Izvorul Munk-Piscul Jubiliar-Piscul Munk-Piscul Rosu Marcaj : punct galben , banda galbena si triunghi rosu . Traseul este dificil si nu exista adaposturi. Timp : 2 ore .

6. Capela Catolica-Grota Cu Aburi-Varful Ciorici-Izvorul Elisabeta-Poiana Cu Peri Marcaj : triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final . Timp : 3 ore jumatate.

7. Strandul termal 7 Izvoare-Cantonul Rosu-Culmea Vaii Slatina-Piatra Banitei-Poiana Culmea Mare Marcaj : triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa. Timp 3 ore si jumatate.

TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI

1. Poiana Padesu-Creasta Cocosului-La Ciucioare-La Marginea-Coltul Pietrii-Balta Cerbului Marcaj : banda rosie (partial) drum forestier circa 25 km . Traseul este foarte lung .Se parcurege in aproximativ 2 zile .Exista adaposturi si apa .

2. Strandul Termal 7 Izvoare-Poiana Lui Roseti-Izvorul Mosului-Balta Cerbului Marcaj : triunghi albastru . Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore.

3. Strandul Termal 7 Izvoare-Poiana Lui Roseti-Cascada Cociu Marcaj: punct rosu . Traseul este relativ usor si se parcurge in 2 ore.

4. Uzina Electrica-Cheile Saua Padina-Valea Saua Padina-La Marginea Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei) A se evita Cheile!. Traseul este dificil , nu exista apa si dureaza circa 6 ore.

5. Poiana Saua Padina-Varful Suscu Marcaj : triunghi albastru. Nu exista apa si se parcurge in 2 ore.

6. Poiana Saua Padina-Coltul Pietri Marcaj : traseul nu contine marcaj turistic. Traseul este relativ usor , fara surse de apa si se parcurge in circa 1 ora.

7. Izvorul De Apa Plata-Aleea Domogled-Soseaua DN 67-Crucea Alba-Izvorul Jelarau-La Ciucioare Marcaj : cruce albastra . Traseul este ascendent si de parcurge in circa 4 ore . Exista apa si adaposturi .

8. Izvorul De Apa Plata-Aleea Domogled-Soseaua DN 67-Crucea Alba-Grota Lui Serban-Cararea Pisicii-Varful Domogledul Mare Marcaj : banda galbena . Traseul este foarte dificil cu rupturi de pante . Nu exista surse de apa , dar exista adapost. Se parcurge in circa 3-4 ore.

9. Izvorul Jelarau-Varful Suscu Marcaj : triunghi albastru . Traseul este relativ dificil , cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore.

10. Valea Jelarau-Cabana Silvica Musuroane Marcaj : banda albastra . Traseul este relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore.

11. La Ciucioare-Varful Sulita-Ogasul Poiana Saua Padina-Valea Saua Padina-Cantonul Silvic Marcaj : traseul nu contine marcaj turistic.Traseu usor cu sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore .

12. Cabana Silvica Musuroane-Izvorul Comoristei Marcaj : triunghi rosu . Traseul este usor fara adaposturi si se parcurge in circa 1 ora .

13. Cabana Silvica Musuroane-Culme Obarsia Vaii Rucar-Saua Comoristei Marcaj : traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apa si este relativ usor de parcurs acest traseu.

14. Cabana Silvica Musuroane-Varful Domogledul Mare( 1105 m ) Marcaj : triunghi rosu . Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase . Nu exista sursa de apa si adapost .

15. Cabana Silvica Musuroane-Cracul Radacinii Mari-Obarsia Vaii Rucar Marcaj : banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost in Valea Rucar(adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora.

16. Liceul Hercules-Cheile Prolazului-Valea Feregari-Valea Rucar Marcaj : punct rosu . Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei . Exista sursa de apa si adapost la Brozba ( Valea Rucar ) . Se parcurge in circa 3 ore.

17. Valea Feregari-Dealul Arjana-Saua Topolovei Marcaj : traseul nu contine marcaj turistic . Traseul este dificil cu surse de apa in Valea Rucar si zona Comorastei. Traseul dureaza circa 3 ore .

18. Liceul Hercules-Cheile Prolazului-Valea Feregari-Varful Cracul Radacinii Mici-Varful Domogledul Mare Marcaj : banda galbena . Traseu se efectueaza in continua ascensiune , cu sursa de apa in Valea Rucar si dureaza circa 4 ore.

19 . Liceul Hercules-Cheile Prolazului-Valea Feregari-Obarsia Vaii Rucar-Saua Ghergheritului Marcaj : punct rosu pana la Obarsia Vaii Rucar , iar in continuare cruce albastra. Exista surse de apa si adapoastul Stana Mare . Timp 3-4 ore.

20. Cartierul Pecinisca-Culmea Cracii Fasii-Poiana Padesu-Creasta Cocosului Marcaj : nu exista marcaj , iar trasul se efecueaza in ascensiune prin paduri si poieni, fara apa si adaposturi. Timp : 4-5 ore.

21. Cartierul Pecinisca-Valea Satului-Pestera Ungurului-Valea Selistei-Creasta Cocosului Marcaj : cruce galbena . Traseul este relativ usor, cu surse de apa si se efecueza in circa 4 ore .

Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi termale sulfuroase și sărate,în vane și bazine acoperite; buvete pentru cură internă cu ape minerale, instalații de hidrotermoterapie (și saună), electroterapie, chinetoterapie, hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cură de teren. Din stațiune se pot face excursii la ruinele băilor romane, Peștera Hoților(Grota Haiducilor), Grota cu Aburi, Crucea alba, Pietrele Banitei(Pestera Banitei)Poiana cu peri, Pestera Lui Serban si altele.

Daca vreti sa stiti cum va fi vremea, daca doriti sa ajungeti in zona, puteti intra aici:
http://amfostacolo.ro/romania-meteo/banat/herculane/vremea-si-previziuni-meteo__1225.htm