Localizare: Peştera se află la 1 km de localitatea comuna Baia de Fier in Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei.La jumatatea distantei dintre orasul Tg.Jiu si Ramnicu Valcea, in partea sud-vestica a Romaniei ("Tara de Sus" a Olteniei, pe cursul raului Galbenul.Din şoseaua (DN 67) care leaga Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea vă abateţi în localitatea Poienari pe drumul asfaltat de 7km ce duce la Baia de Fier.
Noi am ajuns aici pe drumul dintre Polovragi, unde am fost cazati si Baia de fier, urmand traseul indicat de paznicul Manastirii Polovragi.Il recomandam celor carora le place sa mearga pe munte, celorlalti le putem spune ca exista microbuze din Polovragi care duc pana la Baia de fier si apoi se va merge pe sosea, pe jos 1 km pana la pestera.
Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul.Cu o istorie foarte bogata, peștera în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este prima peșteră electrificată din România.
Peştera Muierilor este opera râului
Galbenul care a sculptat timp de milenii în calcarele mezozoice din această zonă până a desăvârşit această adevarată capodoperă în stâncă.
Ca şi dimensiuni nu este o peşteră deosebit de mare, având o lungime de doar 3600m cu o dispunere pe 4 niveluri. Rezervaţia speologică este situată pe nivelul inferior, nivel care este impărţit în doua sectoare: cel de nord (1500 m) şi cel de sud (880 m)..
La 40 de metri inălțime se afla nivelul superior se află zona amenajată pentru turişti cu o lungime de 573m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă.
Peştera Muierilor are trei intrări, una în nord, una în sud şi una în est.
Cea sudică şi estică reprezintă locurile unde râul Galbenul revenea la suprafaţă.
Odată ce vizitatorul a intrat în
Peştera Muierilor prin gura de acces nordică ajunge într-o încăpere împânzită de formaţiuni calcaroase de toate tipurile şi formele.
De aici, în peretele vestic se deschide un culoar ce duce spre sectorul nordic al nivelului inferior.
Structurile şi incăperile sunt numeroase
Domul mic
Cu aspectul unui castel cu trepte formate din stalactite şi stalagmite.
Sala Altarului
Cuprinde formaţiuni precum
Cupola altarului (Asemanatoare unei catedrale),
Valul Altarului,
Amvonul,
Candelabrul mare,
Stânca Însângerată (denumită astfel datorită scurgerii oxidului de fier),
Poarta Altarului
Galeria electrificată
Este galeria principală a
Peşterii Muierilor - aceasta devine din ce in ce mai spectaculoasă pe măsură ce vizitatorul înaintează spre sud, fiind gazda unor structuri ca
Bazinele Mici şi
Bazinele mari care mai ales primăvara sunt pline cu apă.
Sala Turcului
Gazduieste un "
Mos Craciun" in fata caruia apare
Cadâna - un fel de nud feminin care este vegheat din plafon de un urias cap de pasare de prada avand ciocul deschis.
Alte formaţiuni în Sala Turcului sunt:
Dropia,
Uliul rănit,
Domul mare.
Sala Minunilor
Adăposteşte formaţiuni carstice precum
Soacra,
Japoneza,
Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici sau
Coloana cu meduze.
Sala Liliecilor
Adăposteşte numeroase colonii de lilieci din speciile
Myotis,
Miniopterus şi
Rhinolophus.
Galeria Urşilor
Aici s-au găsit oseminte ale ursului de caverna dar şi schelete de lupi, capre sălbatice şi mistreţi.
Sala Musteriana
Aici s-au descoperit obiecte şi unelte datând de dinainte de era noastră.
Printre celelalte săli şi formaţiuni interesante amintim:
Sala Roşie a Luminii,
Vălul Muierii,
Cascadele împietrite,
Dantela de Piatră,
Orga (Denumită astfel deorece stalactitele şi stalagmitele unite dau aspectul unei orgi),
Sala cu Guano,
Sala Boltilor,
Cosul peşterii.
Istorie:
Peştera Muierilor a servit ca locuinţă pentru oameni încă din paleoliticul mijlociu. În ceea ce priveşte numele sunt două teorii:
1) Numele provine de la faptul că în perioada migraţiei popoarelor peştera a servit ca şi adăpost pentru femei şi copii, în vreme ce bărbaţii luptau fie cu turcii fie cu tătarii pentru apărarea ţării. Peştera a fost în aceea perioadă amenajată specific în acest scop şi locaţia peşterii era un secret bine păzit de locuitori.
2) alţii spun că denumirea de
Pestera Muierilor s-ar datora faptului că în zilele uscate de secetă, femeile veneau la peşteră şi se aşezau să toarcă la gura acestei peşteri, curentul de aer ce ieşea din interiorul ei le uşura mult munca de răsucit a firului. Se spune că femeile mergeau şi înauntru în peşteră şi puneau inul şi cânepa la topit.
Primele menţiuni scrise datează din 1870 când era amintit de arheologul Al. Odobescu într-una din notele sale. Între timp peştera a fost cercetată minuţios fiind descoperite multe obiecte folosite de oamenii care au trăit în peşteră de-a lungul vremurilor dar şi o mulţime de oseminte de animale de toate felurile. Printre cele mai valoroase desigur se numără resturile de oase şi schelete ale ursului de cavernă.
Intre 1963 şi 1978 peştera a fost electrificată fiind prima peşteră iluminată electric din România.
După această amenajare devine cel mai popular obiectiv turistic speologic al României, fiind vizitată anual de zeci de mii de turişti din toate colţurile ţării.
Efecte curative
Se spune că
Peştera Muierilor ar avea proprietăţi terapeutice. Astfel se zice că cei care suferă de astm bronşic, diabet, reumatism, dereglări hormonale, depresii, stress sau insomnii pot observa o ameliorare a acestor afecţiuni după o vizită la această peşteră.
În prezent este complet electrificată şi este declarată rezervaţie arheologică.
Este o pestera extraordinara care traverseaza versantul, merita din plin sa fie vizitata!!!
Calatorie placuta !
