Putna se află în valea râului Putna, la 22 km nord-vest de Radauti, pe drumul DN 2H, . Oraşul este situat la 37 de km, în direcţia nord-vest, de Suceava, urmând drumul E85 pentru 22 km şi apoi luând-o la stânga pe DN2 H pentru alţi 15 km, pe câmpia dintre Suceava şi râul Suceviţa. În oraşul Suceava se poate ajunge pe drumurile europene E85, E58, cu trenul Bucureşti-Cernăuţi-Liov sau cu avionul. De asemenea, Suceava are un aeroport cu zboruri spre Bucureşti şi spre alte locuri din afara ţări.
Lacas de istorie si de legenda, Manastirea Putna se afla la 72 km de Cetatea de Scaun a Sucevei. Cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel despre felul in care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita manastirea: ``Stefan-voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul``.
Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul ``Adormirea Maicii Domnului``, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.
Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul ``Adormirea Maicii Domnului``, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii monahale si lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.
Dupa intrarea in 1775 sub ocupatie habsburgica, manastirea va mai suferi o serie de transformari exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1852-1856), modificari ale formei acoperisului bisericii (1859), lucrari mai ample asupra acesteia avand loc in 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer.
Intrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757 in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dand marturie si stema de pe fatada de vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti. Deoarece poetul Mihai Eminescu impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au innoptat in acele zile in sala de la etaj, aceasta constructie se numeste ``Turnul Eminescu``.
Tot pe latura de est este situat si Turnul clopotnitei construit in anul 1882.Paraclisul manastirii, asezat in partea vestica a incintei, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, este construit de mitropolitul Iacov Putneanul in anul 1759, pe locul vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat intre anii 1976-1983, cand i s-au adaugat noi spatii.
Intrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757 in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dand marturie si stema de pe fatada de vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti. Deoarece poetul Mihai Eminescu impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la Putna din august 1871 au innoptat in acele zile in sala de la etaj, aceasta constructie se numeste ``Turnul Eminescu``.
Tot pe latura de est este situat si Turnul clopotnitei construit in anul 1882.Paraclisul manastirii, asezat in partea vestica a incintei, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, este construit de mitropolitul Iacov Putneanul in anul 1759, pe locul vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat intre anii 1976-1983, cand i s-au adaugat noi spatii.
Paraclisul a fost pictat in tehnica "a fresco" in perioada 1980-1984 de artistii-frati Mihail si Gavril Morosan, staret fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac. Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca ridicata intre anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi. Lucrarile de reconstructie au fost incepute si supravegheate, in mare parte, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist pe timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei.
Singura cladire ramasa din vremea Sfantului Voievod Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in anul 1481. Aici au fost adapostite, in vremi de tulburare, odoarele acestui sfant locas. Biserica originala a suferit mari modificari in perioada 1653-1662. S-au pastrat liniile arhitectonice initiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Se regasesc astfel reunite elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste.
Accesul in biserica se face prin cele doua usi laterale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra. Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie ce au avut loc in timpul domniilor lui Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija.
Singura cladire ramasa din vremea Sfantului Voievod Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in anul 1481. Aici au fost adapostite, in vremi de tulburare, odoarele acestui sfant locas. Biserica originala a suferit mari modificari in perioada 1653-1662. S-au pastrat liniile arhitectonice initiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Se regasesc astfel reunite elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste.
Accesul in biserica se face prin cele doua usi laterale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra. Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie ce au avut loc in timpul domniilor lui Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija.
Din camera mormintelor (gropnita) trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit, in secolul XVII, peretele despartitor specific liniei arhitectonice stefaniene. La exterior biserica este incinsa cu un brau rasucit in torsada simbolizand Preasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara.
Aşa s-a zidit, conform legendei, pe un loc ales, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare.
Manastirea Putna are:
- o incintă patrulateră la care se ajunge printr-un turn scund cu un gang cu bolta semicilindrică.
- În interior, pe latura nordică, se ajunge la etajul superior al turnului prin casa scării
- Faţada exterioară este împărţită în panouri patrulatere de cărămidă şi tencuială
- În centru se află pisania originară din vremea lui Ştefan cel Mare
- Pe faţada interioară se află o pisanie din 1752
- În 1481 au fost înălţate zidurile de incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor. Din fortificaţiile manastirii lui Ştefan cel Mare a rămas Turnul Tezaurului pe latura vestică şi pisania turnului clopotniţei în est. Turnul tezaurului are 2 etaje, cu o terasă încinsă cu un parapet crenelat, descoperit, care a fost mai apoi acoperit cu un acoperiş ascuţit. Lumina pătrunde prin ferestre înguste, decorate cu chenare din piatră cioplită în maniera laică ce aminteşte de goticul târziu.
- Turnul intrării este compus din parter străbătut de un gang şi un etaj boltit cu metereze (sec. 17-18)
Amintirile unui pelerin.
http://www.youtube.com/watch?v=AEJhZ8_Xz6I&feature=related.
Deşi biserica actuală urmează planul edificiului unei biserici moldoveneşti tipice din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, ea are multe particularităţi arhitecturale şi decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea. Pereţii exteriori nu mai au faţadele netede din timpurile anterioare, ci două rânduri de arcade nelustruite înconjoară clădirea, cele mici deasupra frânghiei întoarse din piatră, iar cele înalte dedesubtul ei. Motivul acesta – al frânghiei răsucite – a fost prima dată întâlnit la biserica Manastirii Dragomirna, în 1609.
Ferestrele înalte ale exonartexului, trei pe faţada vestică şi câte una pe cea nordică şi cea sudică, urmează forma şi mărimea arcadelor mate şi înalte. Părţile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatră gravată. Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascuţite şi cu chenare pătrate din piatră sculptată. De obicei, era câte o fereastră pe fiecare absidă, dar aici sunt câte trei ferestre pentru fiecare absidă, o altă influenţă târzie.
- în plan treflat – 37m. lungime, 15m. lăţime şi 3m. înălţime
- tinda dreptunghiulară
- camera mormintelor despărţită de naos prin 3 coloane
- naos pătrat, prelungit lateral de absidele secundare
- altarul din absida principală
- pridvorul a fost adăugat
- decorul exterior, arcadele şi firidele, brâul torsionat, consolele firidelor
- ancadramentele ferestrelor mici, dreptunghiulare cu decor de baghete încrucişate sau în arc frânt cu timpane ajurate cu motive spirale sunt de tradiţie moldovenească.
