Ursul

Regele padurilor din Romania

Ursul Brun
Caracteristici
Brun deschis pana la brun roscat, puii pot sa aiba un guler alb care dispare dupa primul an de viata
Greutatea medie femela 100-200 kg   mascul   140-320 kg
Lungime medie:  150-165                  170-200 cm
Inaltime la umar:     90-150 cm
Inaltime in picioare:     peste 250 cm
Longevitate peste 25 de ani

In prezent ,efectivele de urs brun din Romania se ridica la circa 5600 de exemplare,reprezentand aproximativ 40% din efectivele europene,exceptand Rusia.
Acest efectiv depaseste usor efectivul considerat optim economic,social si ecologic,efectiv estimat la circa 4800 exemplare.Aceasta mare densitate a ursilor este datorata hranei abundente furnizata de padurile naturale ale arcului Carpatic si atentia deosebita acordate acestei specii in cadrul managementului cinegetic.
Populatia de urs ocupa toata zona impadurita a Carpatilor.In proportie de 93% ocupa in principal zonele muntoase,iarrestul 7% traieste in zona de dealuri..opopulatie mai mica,de 250-300 de ursi este prezenta in Muntii Apuseni
Teritoriul ocupat de urs in Romania este de aproximativ 70.000 km patrati-aproximativ 30%din suprafata tarii.



Date istorice
Foarte putine date privind situatia ursului brun in Romania sunt disponibile.In timpul si imediat dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial ursul a fost vanat fara crutare.
La inceputul anilor 50 populatia ursului din Romania atinge un nivel minim,fiind estimat la 860 de exemplare.din acest moment  managementul acestei specii sa schimbat.specia devine mai intens ocrotita,recolta se micsoreaza,iar femelele cu pui sunt protejate.Locurile in care se aflau barloagele sunt evidentiate in amenajamentele silvice si se bucura de un tratament de conservare special
Recolta foarte mica din a doa parte a anilor 70 ,protectia deosebita si reducerea presiunii braconajului,ca si hrana suplimentara acordata in perioadele de primavara  si toamna au permis o fertilitate crescuta si o supravietuire mai mare a puilor la iesirea din barlog.Datorita acestor masuri populatia de urs a crescut semnificativ atingand aproape 8000 de exemplare in 1988.aceasta suprapopulare a adus efecte negative de genul aparitiei ursilor gunoieri,si cresterea conflictelor cu urmatoarele domenii de activitate:zootehnie,agricultura,pomicultura si apicultura


.
Cercetare

Ursul brun este una dintre speciile cel mai mult studiate.Zeci de proiecte de cercetare si de management  au fost elaborate sau sunt in desfasurare
Cercetarea de teren poate fi facuta utilizand diferite metode,in functie de aspectele care se urmaresc
Radiometria este o metoda utila in determinarea miscarilor ursilor,marimii teritoriului,ritmul activitatilor,interactiunea cu oamenii.Metoda presupune dotarea animalului cu un radio-emitator al carui semnal este urmarit cu un receptor
Analiza excrementelor este foarte utila in determinarea hranei utilizate,in corelatie cu zona unde traieste.
Observatiile directe se pot face la locurile de hranire.Acest gen de observatii este cel mai intalnit in Romania pentru estimarea populatiilor si studierea etologiei speciei
Singura metoda de determinare cu acuratete a varstei este numararea straturilor de ciment depus pe dinti.Marimea este un parametru care variaza puternic astfel ca este imposibil stabilirea varstei in functia de aceasta.

Biologia ursului
In Romania literatura furnizeaza date referitoare la biometria si anatomia ursului brun,datorita conditiilor particulare-populatii de urs cu densitati mari in habitate naturale cu potential ridicat care,pe de alta parte,sunt populate intr-un grad destul de ridicat de catre oamni-extrapopularea datelor trebuie facuta cu multa atentie.

Somnul de iarna
La sfarsitul toamneii,ursii au acumulat suficient tesut adipos pentru somnul de iarna care dureaza 3-6 luni.Barlogul este sapat sau este amenajat in cavitati naturale,sub stanci, unii ursi pot ramane activi in conditiile in care pot gasi hrana suficienta in perioada de iarna.
Durata somnului este proportionala cu cantitatea de grasime acumulata in timpul toamnei si invers proportionala cu cantitatea de hrana disponibila in timpul iernii.Somnul de iarna este o adaptare la lipsa de hrana pe timpul iernii
Reciclarea ureei,un exemplu de adaptare.
Nevoia continuua de substante nutritive(in special la nivelul creierului) precum si necesitatea de evitare a unei posibile infectii toxice datorate acumularii de uree nelimitata,este  evitata de o strategie de adaptare a ursului prin mecanismul de reciclare a urinei.azotul din urina este refolosit pentru crearea de aminoacizi care sunt elementele primare ale proteinelor.

Hrana
Dieta de tip omnivor a ursului este reflecata de dentitia acestuia,ursul brun are canini puternici care sun folositi in aparare,omorarea prazii,dezmembrarea carcaselor
Ierburile si  mugurii sunt consumate cu precadere primavara sau la inceputul verii,vara si la inceputul toamnei consuma ciuperci si fructe,zmeura mure prune si pere,toamna tarziu dar si iarna ursii consuma ghinda,castane sau alune cand le pot gasi.Datorita gradului ridicat de asimilaresi valorii nutritive ridicate ursul prefera carnea,obtinuta prin pradare

Reproducere

Ursul brun atinge varste ridicate,ajunge la maturitatea sexuala tarziu iar ciclurile reproductive sunt lungi.Femelele din nordul scandinaviei fata pentru prima data la varsta de 4-6 ani si un numar de 2-4 pui.Perioada efectiva de gestatie este de 6-8 saptamani,puii se nasc in barlog,in perioada somnului de iarna,in lunile ianuarie sau februarie.noi nascutii sunt foarte mici cantaresc 0,5 kg cresc foarte repede acumuleaza pana la 70 g pe zi,datorita laptelui foarte nutritiv al ursoaicei,puii parasesc barlogul in aprilie,mai
In Romania ursoaicele isi parasesc puii in al doile an din viata.fratii raman impreuna dar pan cel tarziu a doua iarna se despart.Ursoaica nu isi reia ciclul reproductiv pana ce puii nu devin independent

Conflicte intre urs si om

Va gasiti pe neasteptate aproape de  un urs sau un urs vine spre dumneavoastra si nu va remarca:

Vorbiti pentru ai atragea atentia si va retrageti mentinand contactul vizual(nu va intoarceti cu spatele)Evitati miscari bruste si nu fugiti.De regulaaursul o sa fuga.
Va intalniti cu un urs si se ridica in picioare:
La distante mari nu este un comportament agresiv ci acesta este curios,stati pe loc si atragetii atentia acesta o sa plece.


Un urs va ataca:
Culcativa cu burta in jos cu mainile la cap,cand ursul isi va da seama ca nu sunteti un pericol acesta va pleca,asteptati pana ce ursul se indeparteaza pentru a va ridica,ridicarea brusca poate duce la un nou atac.
Vedeti un pui de urs:
Aceasta situatie poate deveni periculoasa,findca mama lui poate fi aproape si e dispusa sa il protejeze,retragetiva cu atentia pentru a nu ajunge intre mama si pui.
Urs ranit in lat sau in capcana:
Nu va apropiati,va retrageti usor si cu precautie pentru a nu fi victima unui atac direct..
La agresiune ete probabil ca ursul sa raspunda tot cu agresiune.

Zgaraieturi,pietre rasturnate,trunchiuri zgaraiate.

Ursii lasa urme pe arbori sub forma de zgaraieturi,usor de recunoscut dupa urma celor 3-5 ghiare de la laba animalului.Acest comportament poate fi cauzat de mai multe cauze cum ursilor le place sa isi frece blana de scoarta copacilor este posibil sa observam fire de par prinse pe rasina.Ursii pot rasturna trunchiuri cazute,in cautarea de furnici,larve sau reptile,de aceea ei pot rostogoli bolovani ce pot depasi 50 de kg


Multumiri

Relizat cu sprijinul:
Carpathian Large carnivore Project

Bibliografie:Status and Conservation of the brown bear in Romania
Micu I 1998 Ursul brun Aspecte eco_etologice