Sambata de sus

               Obiective turistice Fagaras :

Localizare:

Sambata de Jos, com. Voila, jud. Brasov, Romania.

DN1, intre Brasov si Sibiu, la 13 km vest de Fagaras.
Accesul rutier se face de pe DN1 E68 Braşov-Sibiu (Făgăraş spre Avrig 11Km) din comuna Voila, satul Sâmbăta de Jos, spre stânga pe DJ prin comuna Sâmbăta de Sus (15Km) sau din oraşul Victoria pe DF de la baza versantului nordic al Munţilor Făgăraş (10Km).

Se invecineaza cu Râul Olt la nord, cu Sambata de Sus la sud, cu Voila la est si cu satul Olteţ la vest.

Sâmbăta de Sus este o comună în Țara Făgărașului, județul Brașov, Transilvania, România, situată în depresiunea Făgăraș, la poalele nordice ale Munților Făgăraș cu 1.459 de locuitori (2005).
Satul Sâmbăta de Sus apare menționat documentar la 20 ianuarie 1437. La 3 aprilie 2003, satul Sâmbăta de Sus a devenit reședința noii comune Sâmbăta de Sus, care s-a separat de comuna Voila.

Complexul turistica Sambata de sus este unul oarecum nou in faza de dezvoltare,dar este un loc foarte linistit si care pe viitor va fi preferat de foarte multi turisti.
Daca avesti de gand sa mergeti in zona dati cateva telefoane inainte dea a ajunge pentru rezervare pentru ca aici locurile de cazare sunt oarecum limitate si destul de cautate de cei care au mai fost acolo.

Clădiri istorice:

Înainte de a ne apleca asupra studiului propus, suntem datori să facem o scurtă prezentare a lăcaşului de cult cu o incursiune rapidă prin istoria locului, marcând etapele mai importante care au determinat evoluţia acestuia în timp.

Viaţa monahală făgărăşeană, aşa cum o cunoaştem astăzi pe baza informaţiilor din secolul al XVIII-lea, s-a dezvoltat pe fundamentul unor vechi aşezări mănăstireşti ce au apărut în peisajul ecleziastic local, încă din primii ani ai pătrunderii creştinismului pe aceste meleaguri. Susţinute în permanenţă de boierimea locală, iar mai târziu de domnii Ţării Româneşti, aceste centre au avut o influenţă covârşitoare asupra întregii zone, dovedindu-se prin activitatea lor a fi importante puncte de legătură între românii de pe cele două laturi ale Carpaţilor.

Spre deosebire de ctitoriile impunătoare din ţările româneşti vecine, unde viaţa monahală s-a bucurat de atenţia constantă a păturii înstărite a populaţiei, în Ţara Făgăraşului, cu excepţia Mânăstirii Voievodului Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, mânăstirile şi schiturile au fost ridicate din evlavia şi dărnicia călugărilor, preoţilor şi a credincioşilor de aici. De aceea majoritatea au fost aşezări modeste, localizate în apropierea satelor, cu o bisericuţă şi o casă ţărănească în jur, construite în general din lemn, arareori din piatră sau cărămidă, în care vieţuiau câţiva călugări, uneori şi călugăriţe bătrâne. În apropierea unor sate existau uneori câte două sau mai multe aşa-numite impropriu mânăstiri, în realitate fiind doar simple schituri.

Fiind lipsite de domeniile considerabile, caracteristice în alte zone, ele au ocolit aproape în întregime interesul documentelor de dinaintea secolului al XVIII-lea, rămânând în conul de umbră creat de neimplicarea lor în segmentele social-economice ale vieţii provinciei .

Amintite într-un mare număr de documente în sec. al XVIII-lea, ele apar în hotarele a 27 de sate, uneori chiar mai multe în cadrul aceleiaşi aşezări.

Ctitoria brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, stă adăpostită astăzi, ca şi odinioară, sub înaltele pridvoare de piatră ale Munţilor Făgăraş, acolo unde lanţul lor se întrerupe parcă într-o uriaşă "poartă de trecere către fraţii de dincolo de munţi". Descifrând cu pasul străbunele poteci dacice, daco-romane şi apoi româneşti, pe unde înaintaşii noştri şi-au trecut turmele, durerile şi bucuriile câte vor fi fost, de o parte şi de alta a Carpaţilor, poate chiar prin această mare trecătoare vor fi venit meşterii pe care Voievodul Martir Constantin Brâncoveanu i-a chemat să înalţe cunoscuta biserică din Făgăraş odată cu vestita ctitorie de la Sâmbăta de Sus, în vecinătatea palatului unde plănuise să se retragă cu întreaga familie. Tot pe aici au trecut călugării aducând cărţi tipărite în Ţara Românească, când românii din această parte a Carpaţilor erau forţaţi să-şi părăsească legea strămoşească.
  Cei dornici de plimbari prin padure nu se vor plictisi in zona

 Mergand spre sambata

 Prima mea lectie de levitatie
Este atat de puternic aerul aici ca te ridica de la pamant  merita sa incercati .

Obiective turistice in apropiere:
Cand ajungeti in Sambata puteti vizita herghelia de cai Lipitani rasa de cai romaneasca
Manastirea Sinca Veche http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/04/sinca-veche.html
Manastirea Brancoveanu
Cheile Zarnesti  http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/09/cheile-zarnesti.html
Cetatea Fagaras http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/04/cetatea-fagaras.html
Cascada Balea  http://romania-obiectiveturistice.blogspot.com/2010/12/cascada-balea.html
                                           Respectati natura doar asa ne va respecta si ea!

Incercati ca in plimbarile prin natura sa nu lasati nimic in locurile ce le-ati vizitat, haideti sa facem un minim de efort si sa pastram muntii curati.

Vreme frumoasa si calatorii placute!

                                                Multumim pentru vizita si va mai asteptam.

Citeste tot>>

Obiectiv turistic Cascada Balea

Obiectiv Turistic: Balea Cascada sau (Urlatoarea Balei)

Localizare:Muntii Fagaras la altitudinea de 1234 m.

Se poate ajunge aici cu masina urmarind harta .
Pe timp de iarna masina o puteti utiliza pana la Telecabina ce pleaca de la Balea cascada spre Balea lac,deoarece Transfagaraseanul este inchis pe perioada de iarna.1 noiembrie-1 iulie
Se mai poate ajunge aici pe perioada verii venind dinspre Pitesti

Cascada Balea este una din cele mai mari caderi de apa din tara aceasta masurand peste 60 de metri,odata ajunsi la zona de unde se ia telecabina puteti lasa masina in parcare iar de aici sa incepeti urcatul cu piciorusele ca de aceea e frumos la munte sa simtim muschii lucrand.

Drumul de la telecabina pana la cascada este unul destul de lejer aceasta fiind parcurs pe timpul iernii in maxim 45 minute

Aici se poate gasi zapada chiar si vara ,prin aceste locuri soarele lumineaza cateva ore pe zi iar stratul se aduna destul de gros si se mentine vreme indelungata.

Va recomand daca ajungeti iarna sa va echipati corespunzator pentru a evita alunecarile dar si degeraturile vremea fiind destul de schimbatoare si aveti grija la crevase

Apa ce aluneca pe cascada formeaza un mic raulet care coboara usor ,aceasta poate fi luat ca si punct de reper ce duce la cascada.

                                    

Imprejurimile sunt fascinante decorul este ca de basm

Si dupa cele 45 de minute prin zapada apare la orizont si renumita cascada

Dar din pricina avalansei din zona nu reusim sa ne apropiem cat ne-am fi dorit ,se vede oricum super si de la distanta.

Obiectiv turistic deosebit de frumos cu aer sanatos si peisaje unicate ,va recomand cu mare incredere zona.

                                         Respectati natura doar asa ne va respecta si ea!

Incercati ca in plimbarile prin natura sa nu lasati nimic in locurile ce le-ati vizitat, haideti sa facem un minim de efort si sa pastram muntii curati.

Vreme frumoasa si calatorii placute!

                                               Multumim pentru vizita si va mai asteptam.

Citeste tot>>

Cetatea Fagaras

Scurt Istoric:
Prima atestare documentara a Fagarasului ca localitate dateaza din anul 1291. Urmele materiale de viata omeneasca descoperite pe aceste meleaguri sunt însa mult mai vechi. Documentul din 1291, prima atestare a Fagarasului, consemna ca magistrul Ugrinus a cerut regelui ca aceste mosii sa-i revina, românii însisi recunoscând faptul ca fusesera în stapânirea marelui feudal. Atât din precizarile documentului insusi, cât si de pe urma descoperirilor arheologice, se poate sustine cu siguranta ca existenta asezarii feudale de la Fagaras este anterioara datei de 1291.

Alaturi de cultivarea pamântului, cresterea animalelor si mestesugurile casnice taranesti predominante în întreaga zona, în târgul Fagarasului se dezvoltau continuu mestesugurile specializate si comertul . Mestesugarii ajung sa se organizeze în bresle. Cea mai veche amintire documentara a unei bresle fagarasene dateaza din anul 1590, când Maria Christierna da un privilegiu pentru pantofari. Breasla tabacarilor a cunoscut cea mai mare dezvoltare, produsele ei ajungând la un renume si o larga desfacere. Strada "Tabacarilor" pastreaza si astazi amintirea acestui mestesug.

Localizare:
Municipiul Fagaras este situat în partea central-nordica a depresiunii delimitate natural de Muntii Fagarasului si ai Persanilor si de râul Olt care curge pe sub marginea sud-estica si sudica a Podisului Târnavelor. Este asezat pe terasa, relativ joasa, de pe malul stâng al Oltului, taiat de vechea albie a râului Berivoi care curge acum pe la vestul localitatii. Având o altitudine absoluta cuprinsa între 424 si 441 m, Fagarasul este strabatut est-vest de drumul national 1 si se afla la o distanta de 66 km. de Brasov si 76 km. de Sibiu.
Cele mai apropiate localitati sunt : satul Mândra, la est, si satul Beclean, la vest. La distante de 3-5 km. pe partea sudica sunt satele Râusor, Ileni si Hurez, iar pe partea nordica, la 4-10 km., satele Sona, Felmer, Soars si Calbor.

Cetatea o ve-ti gasi in centru orasului la foarte mica distanta de intrarea in oras.

Programul Muzeului Cetatii

1 Iunie - 30 Septembrie

Luni Inchis

Marti - Vineri 800 - 1800

Sambata,Duminica 800 - 1600

1 Octombrie - 30 Mai

Luni -  Inchis

Marti - Duminica 8,00 - 18,00

Tarife Intrare

Adulti 5 RON
Elevi,studenti,pensionari 2 RON
Permis Foto 10 RON Permis Video 20 RON
Ghid Individual 10 RON
Telefon de contact Cetatea Fagaras: 0268 211862

Cetatea Fagarasului este cel mai important monument al Fagarasului, unul dintre cele mai mari din tara si chiar din Europa.Complexul feudal de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea si se continua, prin adaugari succesive, pana lamijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de-o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XII-lea.

In secolul al XV-lea cetatea din piatra si caramida de la Fagaras, care era o cetate militara de aprare, avea o incinta patrulatera, cu patru turnuri bastioane la colturi si un turn de avanpost de tip baricada pe latura de est.

Dupa scindarea Regatului Feudal Maghiar in anul 1541, ca urmare a infrangerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomana. In acest cadru, domeniul si Cetatea Fagarasului intra in proprietatea ereditara a principilor Transilvaniei. Multi dintre acestia au acordat o atentie deosebita Fagarasului contribuind la dezvoltarea culturala si economica a intregii zone.

Mihai Viteazul, domn al Tarii Romanesti intre 1593-1601 si primul unificator al celor trei tari romanesti poarta ,conform unei vechi traditii voivodale, titlul de "herteg al Fagarasului", inca din anii 1597-1599 si is manifesta pretentiile asupra acestui teritoriu pe baza unui "ius antiquum vaivodarum valachiae transalpinae" (vechi drept voivodal al Tarii Romanesti).

In anul 1599, in urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazul intra in posesia efectiva a Fagarasului, iar la sfarsitul aceluiasi an cetatea si domeniul sunt daruite sotiei sale Doamna Stanca, devenind astfel loc de adapost pentru averile si familia domnului.
Mihai Viteazul a acordat o atentie deosebita Fagarasului datorita pozitiei sale strategice: in Aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al ostilor inaintea campaniei din Moldova, iar in toamna anului 1600, dupa infrangerea de la Miraslau, tot aici are loc regruparea fortelor.
In secolul al XVII-lea, adaptarile de constructii si adaugirile la care este supusa Cetatea Fagarasului vor culmina cu transformarea sa intr-o fastuasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.

Destinatia pe care au primit-o cele 85 de incaperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetatii Fagarasului, in special cele din 1632, 1637, 1656, 1676. In urma acestor lucrari efectuate in secolul al XVII-lea, Cetatea Fagarasului devine resedinta a principilor Transilvaniei si centru politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului, fiind un impunator centru medieval. Atunci, importante lucrari la Cetatea Fagarasului au intreprins principii Gabriel Bethlen si Gheorghe Rackozi I.

Astfel, Gabriel Bethlen(1613-1629) a realizat loggii deschise in arcuri pe masive pile de zidarie. Concomitent, la colturile cetatii se construiesc cele patru bastioane cazemata in stil italian (trei "cu urechi" si unul in forma de "pana").

In timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord si de sud, iar in spatiile create a fost aplicata umplutura de pamant, realizandu-se o rezistenta de 8 metri grosime. Totodata, construieste pe jumatatea nordica a laturii de est cladirea corpului de garda, iar santul de aparare din jurul cetatii este largit, adancit si umplut cu apa din Olt, devenind astfel un adevarat lac.

Tara Fagarasului devine unul dintre cele mai mari si mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzand peste 50 de sate administrate prin doua curti secundare.

Incepand cu anul 1696, dupa patrunderea armatei imperiale austriece in Transilvania, Fagarasul devine 

proprietate a Coroanei Habsburgice.

Daca aveti ocazia sa treceti prin Fagaras nu omiteti aceasta cetate impunatoare este cu adevarat o locatie minunata pentru a fi fotografiata si vizitata.

Citeste tot>>

Sinca Veche

Un nou obiectv turistic: : manastirea Shinca Veche
Localizare :Comuna Sinca este situatã în centrul judetului Brasov, în extremitatea SE a Tãrii Fãgãrasului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde de la muntii Persani, în partea de nord si est, pânã la muntii Fãgãras, în partea de sud, cu o largã deschidere spre depresiunea Fãgãrasului în partea de vest.

Sinca Veche - Istoricul
Manastirea rupestra Sinca Veche este un vechi lacas de cult ce se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de kilometri de Brasov si la 22 de kilometri de Fagaras. Locasul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche, sub dealul Plesu. Localitatea in sine se afla in centrul tarii la 30 de kilometri nord de Zarnesti, intre Cocoasa Persanilor la nord si podul peste paraul Bungetu la vest
In localitatea Sinca Veche se poate ajunge usor cu masina, localitatea fiind amplasata la cativa kilometri de localitatea Persani, pe DN 68, intre localitatile Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la circa doi kilometri de localitatea Sinca Veche - toti localnicii cunoscand drumul si putand sa va ofere indrumarile necesare
La Sinca Veche se vine pentru legendele si misterul lacasului de cult sapat in piatra. Acestui lacas i s-a dus vestea de "Templul Ursitelor", "Manastirea Sapata in Piatra" sau "Templul de la Sinca Veche", loc de reculegere, de implinire a dorintelor bune, dar si de oaresce fenomene paranormale - dupa parerea unora.
Cunoscut mai mult sub denumirea de "Templul Ursitelor", locasul de cult din Sinca Veche se banuieste ca are o vechime de aproximativ 7.000 de ani si se presupune ca ar fi apartinut aceleiasi civilizatii care a intemeiat "Templul Alb" din Insula Serpilor

In anul 1789 pastorul reformat din Fagaras scria despre manastire: "Manastirea este taiata in intregime in piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demna de mirare. Ferestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat calugarii cand slujesc se plimba cu cartile dupa razele soarelui".Controversele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datarii si a stabilirii originilor sale, a autorilor insemnelor de pe pereti, ci si de arhitectura. Biserica are doua altare, ceea ce ii face pe multi sa sustina ca nu are o origine crestina. Altii sunt de parere ca in timp peretii s-au surpat si au fost unite cele doua biserici, care au existat atunci cand comunitatea de monahi si-a marit numarul.
Istoricii spun ca templul este unic in lume, insa locul este controversat, iar opiniile sunt diverse. A fost folosit ca loc de refugiu si rugaciune de catre calugarii ardeleni haituiti de Maria Tereza in anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, in nici una din incaperi nu exista vreun semn al crucii.
Deci, toata lumea e de acord ca avem de-a face cu ceva unic. Ascunsa privirilor de un palc de padure, descoperi o adevarata biserica subterana. Pangarita si partial distrusa, de-a lungul timpului, din cauza prostiei si a lacomiei

Sinca Veche - Stravechiul complex monahal
Drumul porneste din localitate si te conduce prin pustiu, pana la padurice, de unde mai urci cateva minute. Se ajunge apoi la o cruce mare si simpla, din beton, care indica inceputul drumului pe dealul in care se afla acest asezamant. In aceasta zona vegetatia este mult mai abundenta iar padurea este foarte deasa
In cele din urma, se ajunge si la ceea ce acum se vede ca un fel de jumatate de umbrela intinsa peste colosul pigmentat cu diferitele straturi de gresie, cafenii sau rosiatice. Trebuie sa te apleci ca sa intri prin tunelul ingust, cat permite prelata montata temporar, dar in subteran te misti in voie, pana la altar.
 

In prima camera a asezamantului aflam o incapere relativ mare, cu bolta, al carei tavan a fost scobit, astfel incat, razele soarelui sa patrunda si sa lumineze intregul loc. Asemanarea cu o biserica, a carei clopotnita se 

deschide spre cer, este foarte mare.

Turla bisericii a fost ridicata din interior, in gresia moale, iar varful e ca un fel de fereastra, de unde o raza de lumina razbate exact in altar. Turnul interior, pe unde intra lumina zilei, este inalt de 10 metri si seamana cu o turla fara acoperis. Traditia populara spune ca pe acolo coboara energiile si ca dedesubt, in pamant, ar exista un tunel de comunicare pana la Cetatea Rasnovului.

A doua incapare, de dimensiuni mai mici, adaposteste si altarul acestui lacas. Simbolul asemanator lui Yin-Yang (o clepsidra) precum si Steaua lui David dau de gandit arheologilor si celor care studiaza istoricul locului.

Din intregul complex, doar in altar au supravietuit aceste doua urme ale trecutului. Mai sunt si unele semne despre care unii sustin ca ar insemna Iahve. Preotul de la Sinca Veche spune ca aceste insemne nu au mai mult de cateva decenii, dar ca atunci cand a intrat in slujba aici (acum mai bine de 30 de ani) aceste simboluri existau deja.
Sinca Veche - Vatra a multor traditii
Dupa parerea unora, aici au avut loc si fenomenele paranormale, viziuni si vise premonitorii. Aceste, spre intarirea misterului, sunt dublate de aparitia pe pelicula fotografica a unor sfere albe, invizibile in momentul fotografierii.

Dealul Plesu, pe care este construit Templul Ursitelor este locul unde tinerii din zona arunca, din cele mai vechi timpuri, o roata pe care leaga paie carora le dau foc. Localnicii au credinta ca astfel isi vor afla ursita si se vor casatori pana la sfarsitul anului. Traditia se respecta de trei ori pe an, de Sfantul Gheorghe, la Lasata Secului, inainte de Pasti si la Schimbarea la Fata a Domnului.
Localnicii vorbesc despre "Templul ursitelor", pentru ca in acest loc s-ar implini dorintele celor care vin sa se roage. Mai era si alta credinta, pastrata si azi, dar in mica masura, insa urmata cu strasnicie in vremuri imemoriale.
Oamenii din zona erau convinsi de puterea extraordinara care se ascunde sub piatra, asa ca intrau in galerii si lasau acolo icoane, haine, apa si mancare. Credeau ca lucrurile acelea se incarca astfel cu o energie deosebita, pentru ca apoi veneau, recuperau totul si consumau mancarea, purtand si hainele, iar icoanele erau duse acasa, in speranta ca vor transfera macar o mica parte din "sufletul" pamantului in caminul si in viata lor.
Aceasta ultima poza este facuta anul acesta de Paste ,va rog sa o analizati putin si sa va ganditi cam cu ce seamana ,cel putin mie cand o priveam cu ochiul liber nu prea imi venea sa cred ceea ce vad in locul acelui nod de copac
Eu cred ca seamana cu un chip din icoanele bisericilor

Eu zic ca este un loc plin de mister ce merita vizitat!

Citeste tot>>