View Romania tinuturi de poveste in a larger map
Se afișează postările cu eticheta Brasov. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Brasov. Afișați toate postările

17 noiembrie 2010

Obiectiv turistic:Cetatea Rasnov

View Comments
                                      Obiectiv turistic:Cetatea Rasnov
Localizare:Oraşul Râşnov este în Ţara Bârsei fiind foarte aproape de staţiunea Poiana Braşov, oraşul Braşov, Bran şi Predeal.Dupa ce ai intrat in orasul Rasnov, va trebui sa ajungi pe Bulevardul Unirii, pentru ca de aici, urcand in serpentine, sa poposesti dupa circa 15 minute la portile cetatii.Drumul este practiabil si cu masina, la baza cetatii existand si o parcare cu plata.
Prima mentiune documentara despre Cetatea Taraneasca a Rasnovului dateaza din anul 1335 cand, in urma unei noi navaliri a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intregul tinut, cu exceptia Cetatii Rasnovului si a cetatii de pe dealul Tampa de la Brasov.
Acestea fiind puternic fortificate, au rezistat atacurilor, salvand viata locuitorilor refugiati intre zidurile lor.
In nici un caz, construirea cetatii nu poate fi atribuita cavalerilor teutoni, cum gresit s-a afirmat de unii istorici, caci nu exista nici o mentiune documentara in acest sens.
Situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca, cetatea Rasnov a facut fata multor asedii, o singura data luptatorii ei  fiind siliti sa deschida portile, in anul 1612, din cauza lipsei de apa.
 Construita pe dealul ce se inalta la sud de centrul asezarii Rasnov prin efortul colectiv al locuitorilor din aceasta asezare, ajutati de cei din comunele invecinate, Cristian si Vulcan, Cetatea Rasnov s-a numit “Cetate Taraneasca” deoarece principala ocupatie a constructorilor era agricutura.
 Unul din cele mai interesante monumente de arhitectura medievala, cetatea taraneasca a fost construita in secolul al XIV-lea, pe o ridicatura de teren care domina tot sesul Barsei. Intre secolele al XV-lea si al XVI-lea, cetatea a fost refacuta. 
 Bastionul poligonal de la est si capela dateaza din seco-lul XVII. In incinta cetatii s-a descoperit temelia unei biserici ortodoxe din secolele XI-XII. Muzeul valorifica piese de istorie locala: fotocopii de documente, arme, unelte.
În perioada feudalismului timpuriu (sec. X-XIV) pe cuprinsul Transilvaniei apar la începutul sec. al X-lea voievodatele conduse de Menumorut, Glad şi Gelu, în afară de acestea existând şi alte voievodate, puternice autonomii româneşti, printre care şi Ţara Bârsei, menţionată în anul 1211 în privilegiul acordat cavalerilor teutoni, care colonizează Ţara Bârsei, de regele Andrei al II-lea al Ungariei. La începutul sec. al XVI-lea, obştea românească de la Râşnov este pomenită într-un recensământ oficial ca fiind condusă de un cneaz.
În timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei (1211-1225) au fost aduşi în această regiune primii colonişti saşi, dintre care o parte au fost aşezaţi la Râşnov alături de populaţia românească băştinaşă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aşezări.Documentar, denumirea Râşnovului apare prima dată în anul 1331 sub forma româno-slavă de Rosnou, iar ulterior sub formele de Roşnow (1343), Rasnow (1337) apoi, Roşinov (1377), Rosarum (1388). Denumirea de Râşnov are la bază cuvântul „roz” care înseamnă trandafir, atât în limba latină, cât şi în limbile slavă şi germană în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emblemă a oraşului.Importanţa economică a Râşnovului va creşte şi mai mult după anul 1427, când regele Sigismund de Luxemburg vizitând oraşul şi cetatea, i-a acordat dreptul de a ţine târg.
Nucleul principal al cetatii are accesul amenajat pe latura de est, intrarea fiind prevazuta cu un bastion circular/barbacana, pe aceeasi latura aflandu-se si un turn poligonal.In interiorul incintei se pastreaza ruinele a peste 30 de case menite sa adaposteasca pe locuitorii asezarii sau bunurile acestora:scoala, locuinta preotului,capela.Cercetarile arheologice din 1970 si cele mai recente au descoperit in cetatea exterioara o capela dreptunghiulara cu absida semicirculara si se crede ca ar putea fi vorba de capela Sf. Gheorghe pomenita in documente si databila, dupa cercetarea arheologica in sec. XIV.
Una din cladirile de locuit este datata de o inscriptie din 1562.

Cetatea Rasnov pastreaza mare parte din curtinele si tunurile care se datoreaza diferitelor etape medievale si moderne ale cetatii, fiind capabila de-a lungul multor veacuri sa faca fata numeroaselor atacuri, ocrotind timp de peste 500 de ani viata si avutul locuitorilor din Rasnov si din comunele invecinate. O singura data a fost nevoita sa capituleze, pe vremea principelui Gabriel Batory, in anul 1612, din cauza lipsei de apa, deoarece trupele vrajmase au interceptat drumul spre un izvor tainuit din afara cetatii, de unde se aprovizionau cei din cetate. Cetatea a “gazduit” in anul 1600 trupele lui Mihai Viteazu dupa infrangerea de la Miraslau.Astfel, zidurile cetatii alaturi de muzeul ce se afla in interiorul lor in prezent, oglindesc viata zbuciumata a locuitorilor pe aceste plaiuri pe parcursul a peste 500 de ani.
 Cetatea Rasnov nu are un stil arhitectonic pretentios, ci unul simplu, apropiat de constructia caselor obisnuite, adaptat cerintelor de fortificare.Ca material pentru fortificatii au fost intrebuintate piatra si caramida, inaltimea zidurilor este de 5 metri, iar latimea cea mai mare o prezinta zidul sudic care in unele locuri are un metru si jumatate.Zidurile, ca si turnurile, erau acoperite cu tigla pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.Traseul zidurilor este neregulat, din cauza terenului accidentat de la marginea culmii dealului pe care il inconjoara, fapt care imprima zidului cetatii profilul unei masive centuri zimtate.
Cetatea Rasnov se compune din:
Incinta exterioara – amplasata in fata zidului estic al cetatii, marginita de un zid fortificat si dotat cu un turn patrat 
Incinta interioara – inconjurata de zidurile si turnurile cetatii
Din trei parti sud, vest si nord, zidurile sunt marginite de pante abrupte de cca. 150 m inaltime, foarte greu de urcat.Intreaga incinta superioara este aparata de turnuri exterioare grupate pe latura de nord si coltul de vest.Partea estica a cetatii era mai vulnerabila din punct de vedere al obstacolelor naturale, deoarece avea forma de sa usor de trecut. Pentru a intarii capacitatea de aparare, cetatea prezinta in acest sector cele mai puternice fortificatii.
Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat.
Insa, lipsa apei ducea la limitarea posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat, de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in stanca pe care este ridicata cetatea.
Fantana din cetate, in mijlocul mai exact se afla o fantana, sapata in stanca intre 1623 si 1640, a carei adancime este de 146 m., in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta.Acestia ar fi sapat in ghizduri (peretii exteriori ai fantanii) versete din Coran.
In cetatea Rasnov, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capela, o scoala, depozite si un loc destinat turmelor.Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri, pe latura de sud, mai abrupta erau numai doua turnuri.
 Este o cetate care inca se mai pastreaza , merita sa o vedeti!
                                          Respectati natura doar asa ne va respecta si ea!
Incercati ca in plimbarile prin natura sa nu lasati nimic in locurile ce le-ati vizitat, haideti sa facem un minim de efort si sa pastram ce avem.
Vreme frumoasa si calatorii placute!
                                               Multumim pentru vizita si va mai asteptam.
Citeste tot>>

16 septembrie 2010

Obiectiv turistic: Cheile Zarnesti

View Comments
Localizare:In orasul Zarnesti se poate ajunge pe sosea cu masina proprie sau cu autobuzul, pe calea ferata de la Brasov sau pe jos. 
Din Brasov distanta este de aproximativ 25 Km pe DN 73 - DN 73A, din Poiana marului 7 Km pe DN 73A, din Sercaia 38 Km pe DN 73A, din Bran 7 Km pe DN 73 - DN 73A. Distanta pana in orasul Rasnov este de 10 Km pe DN 73A, pana la Pitesti sunt 120 Km pe DN 73, pana la Bucuresti pe DN 73 si DN 1 sunt aprox. 160 Km, pana la Sibiu sunt aprox. 150 Km. 

Mai nou exista si indicatoare care te indruma pana la intrarea in Chei dupa ce treci de propritatea bantiuta de  Dracula,

 
dupa un drum pietruit  pe care puteti merge cu automobilul, apare bariera unde trebuie sa il lasati si sa bateti cheile cu piciorul.
 
Cheile Zarnesti sau Prapastiile cum le spun localnicii se afla in partea nord-estică a Rezervației Naturale Piatra Craiului care a fost instituită în anul 1938 și cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului. 
Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se impune ca o creasta calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m. 
Localizare parc : Situat în spatiul Carpatilor Meridionali, Masivul Piatra Craiului este plasat într-o regiune puternic fragmentata cu Depresiunea Bârsei la N, Culoarul Bran-Rucar-Dragoslavele la E, învecinându-se cu unele dintre cele mai înalte masive muntoase din România: Muntii Fagaras si Iezer la V, Masivul Bucegi la E si Masivul Leaota la SE. 
 
Masivul Piatra Craiului, este desfasurata pe directia NNE-SSV, între localitatile Zarnesti (N) si Podu Dâmbovitei (S) pe teritoriul judeţelor Braşov şi Argeş.
Elemente naturale deosebite : relief spectacular - cea mai lungă creastă calcaroasă din România (25 km), cu elemente geologice deosebite.
Atracţii turistice : relieful spectaculos, Creasta Pietrei Craiului, chei spectaculoase (Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile Brusturetului), peisaje deosebite, flora bogată, caprele negre, trasee turstice deosebite, Peştera Dâmbovicioara,
 Centre de vizitare, puncte de informare : Centrul de vizitare Zărneşti.
Programe turistice : excursii cu ghid, vizionare faună sălbatică la observator (urs).
Trasee turistice recomandate : Creasta nordică a Piatrei Craiului, Zărneşti - cabana Plaiul Foii - refugiul Şpirlea - La Lanţuri - vârful Piscul Baciului, Padina Hotarelor, Padina Şindrileriei, etc. (pentru turişti experimentaţi) sau Zărneşti-Curmătura, Brusturet-Seaua Funduri, Sătic-Marele Grohotiş pentru cei mai cumpătaţi.
Cheile Zarnestiului reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase formatiuni calcaroase formate de-a lungul anilor in Carpatii Romanesti. Taiate de apa rece cristalina a Raului Mare al Zarnestiului, Prapastiile au pereti inalti de pana la 200 de metrii si sunt un adevarat rai pentru practicantii alpinismului sau ai mountainbikingului. De asemena aici s-au desfasurat numeroase concursuri de catarare.

Dealungul vremii la Zarnesti s-au turnat o serie de filme si documentare printre care amintim "The Cave" filmat in Prapastiile Zarnestiului, videoclipul formatiei Rammstein din Magura "Rosenrot", documentarul canalului Animal Planet, Cold Mountain(http://www.cinemagia.ro/filme/cold-mountain-4095/articol/6736/), iar pe vremea comunismului multe alte filme istorice.  


"Sanctuarul ursilor" este un documentar difuzat de Animal Planet care urmareste povestile marilor bruni care traiesc in cel mai mare adapost pentru ursi din lume.Cei 40 de ursi adapostiti la Zarnesti au unele dintre cele mai triste priviri pe care le puteti intalni. In spatele gardului de sarma ce inconjoara rezervatia au ramas povestile lor. Unii au fost pensionati de la circuri, altii evacuati din gradini zoologice falimentare sau smulsi din mainile unor proprietari indiferenti.
           Adapostul de la Zarnesti, inaugurat in 2007, este amplasat la poalele muntilor Carpati. Camerele de filmat ii urmaresc pe ofiterii WSPA, care colaboreaza cu autoritatile romane in raiduri si misiuni de salvare, pentru a captura si muta ursii captivi in alte locatii.
Adapostul este realizat in parteneriat de catre WSPA (World Society for the Protection of Animals), organizatia "Milioane De Prieteni" si Primaria din Zarnesti, care a donat suprafata de teren unde isi fac veacul ursii.Documentarul este axat atat pe povestile ursilor aflati in adapost, cat si pe misiunile ofiterilor WSPA, care, in colaborare cu autoritatile romane, urmaresc salvarea ursilor captivi si mutarea lor in adapost.
 Daca vreti sa stiti cum va fi vremea, daca doriti sa ajungeti in zona, puteti intra aici:
Citeste tot>>

19 august 2010

Pestera Dambovicioara

View Comments
Obiective turistice Brasov


Localizare: Daca plecati din Bucuresti trebuie sa ajungeti in Campulung si de aici spre Cheile si Pestera Dambovicioara. Din Constanta se parcurg 390 de km, din Timisoara se parcurg 410 km, iar din Iasi se parcurg 440 km si la mai putin de 20 de Km din zona Bran.
Situata in partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, in judetul Arges, la aproximativ 1 km departare de satul Dambovicioara, in partea stanga a paraului cu acelasi nume, afluent al raului Dambovita mai exact in Cheile Dambovicioarei care sunt situate pe traseul Rucar-Bran din judetul Arges, acestea avand o lungime de aproximativ 2 km.
 Cheile prezinta un aspect impunator, facand parte dintr-o serie de cel putin 20 de chei care sunt situate in bazinul hidrografic al Dambovitei. Dambovicioara, un mic afluent al Dambovitei, a sapat in formatiunile de roci calcaroase, sedimentare si gresii, conglomerate formand un adevarat canion ce are o lungime de 8 km. In unele portiuni peretii verticali ai vaii depasesc inaltimea de 200 de metri. Raul a format prin actiunea sa de eroziune creste ascutite sau diverse forme de turnuri, datorita acestui fapt in aceasta zona exista peste 50 de pesteri, printre care si Pestera Dambovicioara.
 Istoric:Prima mentiune scrisa despre aceasta cavitate o intalnim in lucrarea lui J. Fridvalsky, Mineralogia magni Principatus Transsilvaniae, aparuta la Cluj, in anul 1767 (1).
Pestera a fost usor sa fie cunoscuta de la intrare pana la punctul T1 (figura 1) (mai putin zona superioara A), astazi capatul portiunii vizitate de turisti, in prezenta unui ghid local.Cam prin 1955, un grup de speologi brasoveni a largit neinsemnata gaura ce se afla jos in stanga peretelui de la T1. S-a intrat intr-o galerie foarte stramta si joasa care dupa cativa metri dadea, spre dreapta, intr-o salita de 5 x 2 metri, cu stalactite si stalagmite (2).
 In timpul sapaturilor au aparut oase de Ursus spelaeus. In salita cu formatiuni a fost apoi largita o gaura de cinci centimetri diametru, prin care venea aer rece. S-a intrat intr-un culoar larg de circa 2 metri, inalt de pana la 5 m, care sfarsea in fata unui morman de grohotis (punctul T2, figura 3).
Au inceput iar sapaturile, a aparut un craniu de urs, apoi un gang cotit si o saritoare de 6 m, din doua trepte. Din tavan, apa curgea ca de la robinet.

Explorarea s-a oprit in fata unui put dincolo de care continua galeria ingusta .
Anii au trecut si despre Pestera Dambovicioara nu s-a mai scris nimic. Nu se stie cand, cine si daca cineva a coborat micul put de la T3 si pana unde a ajuns. Oricum, brasovenii au continuat sa caute o continuare in aceasta pestera. Din pacate cercetarile lor nu au fost insotite si de un plan publicat al galeriilor explorate.
(http://www.romania-natura.ro/node/295 )
 Legenda:Legenda povesteste despre un sihastru care ar fi ales aceasta pestera drept locuinta sa, vrajit fiind de frumusetea locurilor din imprejurimi.
Oamenii locului au pastrat amintirea pustnicului, astfel ca formatiunile calcaroase au capatat denumiri legate de viata si activitatile acestuia: Altarul, Patul, Cuptoarele Pusnicului, Salonul, Biblioteca, Hornurile, si denumiri specifice animalelor din zona, in functie de diferitele forme calcaroase: Cerbul , Barlogul Ursului, Sala Liliecilor, Tapul, Berbecul.
 In aceasta pestera au fost gasite fosile ale ursului de pestera, asa cum s-au gasit si in multe alte pesteri de la noi din tara.
 Pestera propriu-zisa ar fi fost cunoscuta inainte de 1579, cand localnicii o foloseau pe post de ascunzatoare impotriva cotropitorilor. Ulterior pestera a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzatoarea a doi talhari cunoscuti la acea vreme.
 
 Temperatura in pestera este una calda ce variaza intre 10 si 12 grade Celsius, avand o umiditate moderata. Pestera Dambovicioara are o lungime totala este 555 de metri, fiind formata dintr-o galerie unica.
Galeria are inaltimi ce variaza intre 4-5 metri si latimi ce variaza intre 3-4 metri, insa dupa 150 de metri de la intrarea in pestera, galeria incepe sa se ingusteze considerabil.
                                       Daca ajungeti la Bran merita sa faceti un drum si pana aici!



Citeste tot>>