Un nou obiectv turistic:
Satul Brates din comuna Tarcau, judetul Neamt este unul dintre cele mai relaxante locuri unde se poate face o excursie.Din Brateşul romănesc, cum zic sătenii de la poale, şi pănă sus, pe munte, unde se deschide pajişte largă intre creste, urci cu greu 17 kilometri de drum forestier printre hărtoape şi hăţişuri. Aici, Ardealul dă măna cu Moldova şi trei judeţe se intretaie la confluenţa a două răuri din care se naşte altul mai mare. Fluturul din partea Bacăului se uneşte cu Brătişelul ce vine din Harghita şi spre Neamţ formează Bobeica.
Aici puteti vedea panorama Bratesului:
http://brates.ro/index.php?option=com_wrapper&Itemid=31
Scurt istoric:
Am ajuns aici dupa o ploaie zdravana, dupa cum vedeti norii inca mai erau acolo,dar usor usor s-a luminat cerul.
Ne-am cazat la Manstire, unde am gasit si doi catei care se numeau unul Traian si altul Calin frumosi si jucausi.
Schitul se afla la 20km din Satul Tarcau, Judetul Neamt, pe ruta Piatra Neamt - Bicaz, cu o statie inainte de ajunge la Bicaz - cu trenul, iar cu masina, dupa ce se trece de Satul Tarcau se face un drum la stanga care ajunge pana la Schit (jumatate asfaltat si forestier cealalta jumatate).
Citeste tot>>
Satul Brates din comuna Tarcau, judetul Neamt este unul dintre cele mai relaxante locuri unde se poate face o excursie.Din Brateşul romănesc, cum zic sătenii de la poale, şi pănă sus, pe munte, unde se deschide pajişte largă intre creste, urci cu greu 17 kilometri de drum forestier printre hărtoape şi hăţişuri. Aici, Ardealul dă măna cu Moldova şi trei judeţe se intretaie la confluenţa a două răuri din care se naşte altul mai mare. Fluturul din partea Bacăului se uneşte cu Brătişelul ce vine din Harghita şi spre Neamţ formează Bobeica.
Aici puteti vedea panorama Bratesului:
http://brates.ro/index.php?option=com_wrapper&Itemid=31
Scurt istoric:
Asezarea Brates apare in documentele istorice din sec. al XV-lea, in anul 1614 asezarea figurand in documente cu 60 de familii, iar in 1703 cu 89 de familii. La inceputul sec. al XX-lea numarul populatiei este de peste 1.000 de locuitori, cand pe teritoriul Bratesului functiona o fabrica de cherestea ce prelucra lemenle transportate din padurea Zagonului. Ocupatia principala a populatiei era agricultura, dar si alte mestesuguri, in principal tamplaria.
Ne-am cazat la Manstire, unde am gasit si doi catei care se numeau unul Traian si altul Calin frumosi si jucausi.
Pina la Schit se poate ajunge si pe jos, timp de 5 ore, sau cu masini care circula prin zona. Mai sus cu 2Km de Schit se afla Cabana turistica Ardeluta, dupa care drumul de munte se infunda. Schitul este asezat intr-un loc deosebit de frumos cu peisaje mirifice de o liniste monumentala.
Apoi ne-am pus pe facut gratar, dar ce mai gratar.... ia priviti carnita la ceaun!
Dupa ce am mancat pe cinste, ne-am intors la manastire pentru incepuse din nou ploaia.Dimineata ne-am trezit devreme ghiciti de ce, pentru ce venisem aici de fapt la cules de melci.
Dar mai intai sa va arat peisajele din Tarcau dimineata la 6.....
Cum se ridica frumos ceata.
Iar eu culegeam melci.Erau peste tot.Am gasit aici tot felul de vietati.
In aceasta zone sunt cuiburi de vipere, dar noi nu am intalnit din fericire nici una pentru ca era inca o perioada destul de rece ca ele sa iasa.
Am gasit si un melc fara casuta!
Si cum ploaia se apropia din nou, am mai facut un gratar si am plecat spre casa.
Aşezarea, spun batrănii locului, datează "din moşi, strămoşi", o dată cu păstoritul şi transhumanţa, pe cănd ceangăii din Harghita au trecut munţii, convieţuind armonios alături de romăni. De altfel, de aici se trage şi numele cătunului. Se mai spune că, prin locurile astea, o dată cu ciobanii s-au stabilit şi primii pădurari. Astăzi Brateşul adună o mănă de oameni care trăieşte de pe urma pensiei de lucrător la forestieră şi din vănzarea animalelor. De cănd se ştiu nu au avut lumină şi in casele lor se găsesc şi astăzi lămpi vechi, moştenite de pe vremea bunicilor. Gazul lampant e mult prea scump şi de cele mai multe ori casele le rămăn in beznă. Noroc cu lumănările, spun unii, pe care le mai aprind la rugăciune. De altminteri, sunt zile in care sunt mult prea ostoiţi de muncă, astfel că serile, după ce mănăncă o bucată de păine cu brănză, se intind pe laviţă şi adorm. Traiul le-a fost linear de-a lungul vremii şi nu mai speră in nici un miracol. Aici, in munţi, nu-i interesează prea mult nici politica, nici cine e preşedinte, nici ce se mai intămplă prin ţară. "Toţi fură", spun bătrănii şi sunt zile bune in care nici nu se incumetă să dea drumul la un radio. Le e bine in liniştea lor şi n-ar pleca in ruptul capului de aici. "Păi toţi de la oraş vor să vină in natură", spun ei. Cel mai greu o duc iernile, cănd e noaptea scurtă şi nu prea calcă picior de om in munte. Pănă jos, in satul vecin, sunt 17 kilometri de drum forestier şi uneori nu coboară cu lunile, căci nu se mai simt in putere.
