View Romania tinuturi de poveste in a larger map

19 august 2010

Pestera Dambovicioara

Obiective turistice Brasov


video
Localizare: Daca plecati din Bucuresti trebuie sa ajungeti in Campulung si de aici spre Cheile si Pestera Dambovicioara. Din Constanta se parcurg 390 de km, din Timisoara se parcurg 410 km, iar din Iasi se parcurg 440 km si la mai putin de 20 de Km din zona Bran.
Situata in partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, in judetul Arges, la aproximativ 1 km departare de satul Dambovicioara, in partea stanga a paraului cu acelasi nume, afluent al raului Dambovita mai exact in Cheile Dambovicioarei care sunt situate pe traseul Rucar-Bran din judetul Arges, acestea avand o lungime de aproximativ 2 km.
 Cheile prezinta un aspect impunator, facand parte dintr-o serie de cel putin 20 de chei care sunt situate in bazinul hidrografic al Dambovitei. Dambovicioara, un mic afluent al Dambovitei, a sapat in formatiunile de roci calcaroase, sedimentare si gresii, conglomerate formand un adevarat canion ce are o lungime de 8 km. In unele portiuni peretii verticali ai vaii depasesc inaltimea de 200 de metri. Raul a format prin actiunea sa de eroziune creste ascutite sau diverse forme de turnuri, datorita acestui fapt in aceasta zona exista peste 50 de pesteri, printre care si Pestera Dambovicioara.
 Istoric:Prima mentiune scrisa despre aceasta cavitate o intalnim in lucrarea lui J. Fridvalsky, Mineralogia magni Principatus Transsilvaniae, aparuta la Cluj, in anul 1767 (1).
Pestera a fost usor sa fie cunoscuta de la intrare pana la punctul T1 (figura 1) (mai putin zona superioara A), astazi capatul portiunii vizitate de turisti, in prezenta unui ghid local.Cam prin 1955, un grup de speologi brasoveni a largit neinsemnata gaura ce se afla jos in stanga peretelui de la T1. S-a intrat intr-o galerie foarte stramta si joasa care dupa cativa metri dadea, spre dreapta, intr-o salita de 5 x 2 metri, cu stalactite si stalagmite (2).
 In timpul sapaturilor au aparut oase de Ursus spelaeus. In salita cu formatiuni a fost apoi largita o gaura de cinci centimetri diametru, prin care venea aer rece. S-a intrat intr-un culoar larg de circa 2 metri, inalt de pana la 5 m, care sfarsea in fata unui morman de grohotis (punctul T2, figura 3).
Au inceput iar sapaturile, a aparut un craniu de urs, apoi un gang cotit si o saritoare de 6 m, din doua trepte. Din tavan, apa curgea ca de la robinet.

Explorarea s-a oprit in fata unui put dincolo de care continua galeria ingusta .
Anii au trecut si despre Pestera Dambovicioara nu s-a mai scris nimic. Nu se stie cand, cine si daca cineva a coborat micul put de la T3 si pana unde a ajuns. Oricum, brasovenii au continuat sa caute o continuare in aceasta pestera. Din pacate cercetarile lor nu au fost insotite si de un plan publicat al galeriilor explorate.
(http://www.romania-natura.ro/node/295 )
 Legenda:Legenda povesteste despre un sihastru care ar fi ales aceasta pestera drept locuinta sa, vrajit fiind de frumusetea locurilor din imprejurimi.
Oamenii locului au pastrat amintirea pustnicului, astfel ca formatiunile calcaroase au capatat denumiri legate de viata si activitatile acestuia: Altarul, Patul, Cuptoarele Pusnicului, Salonul, Biblioteca, Hornurile, si denumiri specifice animalelor din zona, in functie de diferitele forme calcaroase: Cerbul , Barlogul Ursului, Sala Liliecilor, Tapul, Berbecul.
 In aceasta pestera au fost gasite fosile ale ursului de pestera, asa cum s-au gasit si in multe alte pesteri de la noi din tara.
 Pestera propriu-zisa ar fi fost cunoscuta inainte de 1579, cand localnicii o foloseau pe post de ascunzatoare impotriva cotropitorilor. Ulterior pestera a fost locul de reculegere al unui pustnic, ascunzatoarea a doi talhari cunoscuti la acea vreme.
 
 Temperatura in pestera este una calda ce variaza intre 10 si 12 grade Celsius, avand o umiditate moderata. Pestera Dambovicioara are o lungime totala este 555 de metri, fiind formata dintr-o galerie unica.
Galeria are inaltimi ce variaza intre 4-5 metri si latimi ce variaza intre 3-4 metri, insa dupa 150 de metri de la intrarea in pestera, galeria incepe sa se ingusteze considerabil.
                                       Daca ajungeti la Bran merita sa faceti un drum si pana aici!



2 comentarii:

  1. Am urcat eu "saritoarea" de 6 m formata din doua scari si am ajuns pana la T3. De la put incolo nu am mai avut tupeu sa inaintez. Am promis sa revin si sa ajung pana la "finish" pt detalii acceseaza linkul acesta http://www.romania-natura.ro/node/295

    RăspundețiȘtergere
  2. Cand te hotarasti sa faci asta da un semn ,spun prezent la provocari

    RăspundețiȘtergere