View Romania tinuturi de poveste in a larger map

31 mai 2010

Cetatile Radesei

View Comments
Un nou obiectv turistic:
Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului Cald
                                       Pestera ce nu trebuie ratata in drumetiile prin Apuseni.
Cetăţile Rădesei se află la obârşia Someşului Cald.La 1, 1/2 ore de mers pe jos de la Cabana Padis, drumul pana la pestera este unul usor accesibil ce poate fi strabatut de oricine. Peştera se află într-un stadiu avansat de evoluţie, exemplificând perfect modul în care are loc transformarea cavernamentelor în chei de amploare. Peştera are un portal înalt de peste 15 m. şi lat de 7 m., de forma ogivală în care intră pârâul Rădeasa.
 
Pozele vorbesc de la sine despre frumusetea din interior.
Peştera are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă.
Cele cinci ferestre create de aceste hornuri, lasă să pătrundă în peşteră raze de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 m şi foarte îngust.
Peştera poate fi vizitată datorită amenajărilor efectuate (scări de lemn, lanturi şi podeţe). Din aval se poate reveni în zona portalului pe deasupra peşterii.
După ieşirea din peştera şi canionul Rădesei, se pătrunde în Poiana Rădesei, înconjurată de stânci cu vegetaţie şi pante abrupte cu molizi de mari dimensiuni printre care se găsesc pâlcuri de afinişuri. Aici pârâul Rădeasa se uneşte cu Pârâul Feredeului şi dau naştere Someşului Cald. În continuare, Cheile Someşului Cald oferă privelişti extrem de pitoreşti ale abrupturilor calcaroase de peste 100 m ce coboară până în patul văii. Pe lângă numeroasele puncte de belvedere pot fi vizitate canionul Moloh, Peştera Uscată, Peştera Honu, Peştera Tunelul Mic, precum şi "zidul" de calcar de 110 m al Cuciulatei peste care se zăreşte creasta ce leagă culmile Piatra Arsă, Piatra Grăitoare, Vârful Briţei şi Piatra Tâlharului, continuând spre Vlădeasa.Iesirea din pestera este una plina de lumina si mult verde

.
Un mic localnic la soare. 
Sper ca v-am convins sa alegeti ca si loc de plimbare prin Apuseni, Cetatile Radesei.
Citeste tot>>

29 mai 2010

Muntii Apuseni

View Comments
Un nou obiectv turistic:
Munţii Apuseni sunt un lanţ muntos din Transilvania, parte a Carpaţilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Curcubăta Mare (cunoscut şi ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitaţi la nord de Râul Barcău, la sud de râul Mureş, la vest de Dealurile şi Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munţii Apuseni se află peste 400 de peşteri.





Geneză şi geologie:
Munţii Apuseni sunt munţi tineri, de încreţire, formaţi în orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compuşi în general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explică numărul foarte mare de peşteri existente în zonă.

Relief:
Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcătuit din peşteri (Peştera Urşilor, Peştera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Mureşului). Altitudinile nu depăşesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vârful Cucurbăta Mare, 1.836 m Vârful Vlădeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. În medie altitudinile oscilează în jurul a 1.000 de metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru şi intră în contact direct cu Câmpia de Vest, prin depresiunile "golf": Zarand, Beiuş, Vad Borod, bine populate, aşezările urcând până la 1600 m. Principalele căi de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vălişoara Vântului, Pasul Vârtop şi Pasul Vârfurile.

Clima:
Clima este una temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice. Temperatura medie anuală este între 6 şi 10°C, precipitaţiile fiind de 700-1.000 mm/an.
Fauna şi vegetaţia
Vegetaţia este alcătuită din păduri de foioase şi conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte diversă, fiind prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, căprioara, veveriţa sau ursul.
În cele ce urmează, enumerăm autobuzele care circulă în zona Parcului Natural Apuseni. Lista nu este exhaustivă, şi nu ne asumăm responsabilitatea în eventualitatea modificărilor programului de circulaţie al acestora.
Principalele localităţi din care se poate intra în Parcul Natural Apuseni venind cu mijloace de transport în comun sunt:
- Sudrigiu: situat pe drumul E 79, la intersecţia cu drumul către Pietroasa/Chişcău
- Vârtop: situat pe drumul DN75, între Băiţa şi Arieşeni - acces facil spre platoul Padiş pentru turiştii care vin pe jos
- Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Albac: situate pe DN75, accesibile cu mijloacele de transport care circulă pe acest drum.

Pe ruta Oradea - Deva:
06:00 (Oradea) - ~08:00 (Sudrigiu) - 11:22 (Deva)
16:00 (Oradea) - ~18:00 (Sudrigiu) - 21:22 (Deva)

Pe ruta Deva - Oradea:
06:45 (Deva) - ~09:15 (Sudrigiu) - 11:30 (Oradea)
14:30 (Deva) - ~17:20 (Sudrigiu) - 19:00 (Oradea)

Pe ruta Oradea - Alba Iulia:
05:30 (Oradea) - ~07:30 (Sudrigiu) - ~09:00 (Vârtop) - 13:36 (Alba Iulia)
10:30 (Oradea) - ~12:00 (Sudrigiu) - ~13:30 (Vârtop) - 18:36 (Alba Iulia)
14:00 (Oradea) - ~15:30 (Sudrigiu) - ~17:00 (Vârtop) - ?(Alba Iulia)

Pe ruta Alba Iulia - Oradea:
07:00 (Alba Iulia) - ~11:30 (Vârtop) - ~13:00 (Sudrigiu) - ~15:00 (Oradea)

Pe ruta Oradea - Baia de Arieş:
17:00 (Oradea) - ~18:20 (Sudrigiu) - ~ 20:00 (Vârtop) - 22:06 (Baia de Arieş)

Pe ruta Baia de Arieş - Oradea:
6:20 (Baia de Arieş) - ~09:00 (Vârtop) - ~10:30 (Sudrigiu) - 11:26 (Oradea)

Pe ruta Oradea - Vaşcău:
12:30 (Oradea) - ~14:00 (Sudrigiu) - spre Vaşcău



Pe ruta Beiuş - Cluj Napoca (Luni - Vineri):
08:20 (Beiuş) - 14:30 (Cluj Napoca)

Obiective turistice:

Cascada Răchiţele
Cetăţile Ponorului
Cetăţile Rădesei
Cheile Râmeţilor
Cheile Turzii
Cheile Turului / Turenilor
Lacul Fântânele
Lacul Tarniţa
Peştera Meziad
Peştera Scărişoara
Peştera Urşilor
Peştera Huda lui Papară
Peştera Poarta Zmeilor
Peştera Vântului
Rezervaţia naturală Padiş
Ţara Moţilor
Citeste tot>>

Padis

 Un nou obiectv turistic:
Localizare:
Varianta I: Oradea - Beius - Sudrigiu-Pietroasa - Boga
Varianta II: Deva - Stei - Sudrigiu-Pietroasa-Boga
Varianta III: Salonta - Tinca - Sudrigiu-Pietroasa-Boga
Plecand din satul Boga spre Padis pe drumul de 13 km te relaxezi admirand imprejurimile.Druml care se vede in departare este cel ca duce la Glavoi.

Drumul este unul forestier strabate padurea.
Dupa o buna bucata de drum se iveste o poiana unde se poate campa in aer liber,aceasta poiana este impanzita de cai, ceva extraordinar, ei sunt foarte curiosi si
stau si la poze, ia noi nu am intalnit decat jumatate din ei.
Cand am vrut sa ne continuam drumul caii s-au cam impotrivit.
Dupa ce acestia ne-au lasat sa plecam am pornit spre Padis facand cam 2 km pana la Cantonul Padis, in stanga din aceasta poiana se face drumul catre Cetatile Radesei.
In Padis sunt cateva panouri cu traseele din zona.

Zona turistica Padis se află în ramura nordică a Muntilor Bihor, lant din Muntii Apuseni. Din punct de vedere administrativ, zona Padis e situată în sud-estul judetului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, până la granita cu judetele Cluj si Alba. Din zona turistica Padis fac parte urmatoarele :
- Bazinul închis Padis - Cetatile Ponorului
- Cheile Somesului Cald - Poiana Vărăsoaia
- Poiana Cuciulata
- Cheile Galbenei - Poiana Florilor
- Obârsia Văii Boga.

Acces:
In Padis se poate ajunge fie pe drumul forestier, fie pe potecile marcate. Cu trenul si autobuzul se poate ajunge spre Padis astfel:
-până în Huedin cu trenul, de acolo până în Rachitele cu autobuzul
(tel. autogara Huedin: 0264-351866; marti si vineri, cursă spre Rachitele la orele 7 si 13,30 si duminică la ora 12,30), rămânând încă 30 de kilometri până pe platou;
- dinspre Oradea, pe linia Oradea-Vascău se poate ajunge cu trenul până în comuna Sudrigiu, de unde există autobuz până în Pietroasa, rămânând 17 kilometri până în Padis.
- Altă variantă: din Oradea, de la iesirea din oras spre Deva, există o cursa privată de autobuze până în Pietroasa.

Drumul forestier:
Zona turistica Padis este străbătută de drumul forestier Rachitele - Ic Ponor - Padis - Boga - Pietroasa, cu o lungime totală de 53 km, din care:
Rachitele - Ic Ponor 21 km
Ic Ponor - Padis 10 km
Padis - Boga 6 km
Boga - Pietroasa 16 km.
Drumul forestier se poate parcurge cu autoturismul, dar are câteva portiuni scurte unde trebuie înaintat cu grijă, din cauza gropilor. Daca masina nu este foarte încărcată si conduceti cu atentie, nu trebuie să vă faceti griji mari. In sezon, pe platoul Padis, întâlnesti zeci de autoturisme, de toate mărcile, care au urcat fie dinspre Pietroasa, fie dinspre Rachitele sau Poiana Horea( prin Ic Ponor).

Şesul Padiş şi zona Cabanei Padiş
Situat la o altitudine medie de 1225 m, Şesul Padiş se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se drenează apele de precipitaţii ce vor ieşi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga.
El este delimitat la nord de Muntele Măgura Vânătă, la vest de Muntele Boghii, la est de Vârful Biserica Moţului, iar la sud de o serie de culmi joase (Tomasca, Rotunda, Răchita). Pe colinele din jurul şesului se întâlnesc numeroase câmpuri de lapiezuri şi păduri.
În partea dinspre Măgura Vânătă există numeroase ponoare în care se pierd râurile ce coboară de pe versant.
Partea vestică a şesului reprezintă o câmpie plină cu doline de mici dimensiuni, unele cu o apă tulbure datorită solului acid. Aici, sub Muntele Boghii, se află Cantonul Sivic Padiş. Lângă canton se află un izvor, singura sursă de apa potabilă din zonă.
În extremitatea nordică a şesului, în şaua ce-l desparte de Poiana Vărăşoaia, se află Peştera Padiş, cu aspect de galerie descendentă ce pătrunde sub Muntele Boghii. În partea estică şesul este fragmentat de văile Trânghieşti şi Gârjoaba, între acestea existând un platou ce coboară treptat spre sud, aici aflându-se Cabana Padiş. Zona Cabanei Padiş este dominată de Vârful Biserica Moţului (1.458 m), un punct de belvedere deosebit, cu largi perspective asupra întregului platou, a versantului împădurit al Muntelui Măgura Vânătă şi a "zidului" Cârligate-Piatra Arsă. Biserica Moţului este un fel de far al Padişului, punct de reper pentru zona Cabanei. Versantul estic al Bisericii Moţului este domol, oferind însă privelişti largi asupra Vârfului Călineasa, Platoului Scărişoara, Platoului Lumea Pierdută şi Masivului Biharia (recunoscut prin Vârful Curcubăta Mare de 1.848 m, pe care se afla releul de televiziune
Drumul forestier este accesibil dinspre:
- Huedin (Huedin - Padis 58km): Huedin-Călata-Buteni-Scrind Frăsinet-Rachitele 27km, drum judetean partial modernizat;
- Cluj (Cluj - Padis 95 km):Cluj-Gilau-Somesul Cald-Marisel-Poiana Horea-Ic Ponor(Cantonul Silvic Barna) din care:Cluj-Poiana Horea 70km drum modernizat(asfalt), Poiana Horea- Călineasa-Ic Ponor (Cantonul Silvic Barna) 20km, drum nemodernizat, recomandat autoturismelor de teren, se poate parcurge totusi si de autoturisme, cu grijă;
-Oradea (Oradea-Padis 100km) prin Beius, Sudrigiu (Sudrigiu - Pietroasa 12 km, asfalt) sau dinspre Stei (pentru turistii ce vin dinspre Alba-Iulia, Deva, Arad) tot prin Sudrigiu si Pietroasa, drum asfaltat.

Ramificatiile drumului forestier permit accesul cu autoturismul spre principalele obiective turistice din zona:
- Cheile Somesului Cald 9 km;
- Poiana Vărăsoaia si Cetatea Radesei 4 km;
- Cantonul Silvic Padis 1 km;
- Cantonul Silvic Ponor si Cabana Cetatile Ponorului, Valea Cetătilor, Valea Seacă si Izbucul Ursului 5 km;
- Cheile Galbenei si Poiana Florilor 10 km;
- Valea si Statiunea Boga 3 km.

Trasee (poteci) marcate:
Cabana Vladeasa - Padis;
Cabana Vladeasa- Pietrele Albe- Piatra Talharului- Poiana
Vărăsoaia- Cabana Padis; durată traseu: circa 11 ore; lungime traseu: 32 km; drum de creastă cu privelisti largi, marcaj insuficient pe alocuri.

Stana de Vale - Padis;
Stana de Vale- Saua Bohodei - Poiana Vărăsoaia- Cabana Padis; lungime traseu: 20 km; durată traseu 6 ore; drum de creastă, usor, panorama spre Muntii Apuseni.

Ic Ponor - Padis pe drum forestier, apoi marcaj punct rosu;
Ic Ponor- Valea Somesului Cald- Cheile Somesului Cald- Pestera
Cetatea Radesei- Poiana Vărăsoaia- Cabana Padis.

Pietroasa - Padis;
Pietroasa- Boga- Cantonul Silvic "La Scarită"- Cabana Padis; lungime traseu: 17 km pe scurtături si 22 km pe drumul forestier (scurtăturile insotesc drumul); durată traseu 5 ore în urcare si doua ore în coborâre; diferentă de nivel 1000m, cel mai abrupt între Boga si cantonul silvic.

Saua Vartop - Padis;
Saua Vartop (pe DN75, la 1,5km înspre Stei, de la pârtia de schi Vartop)- Groapa Ruginoasă- Valea Seacă- Valea Galbena- Poiana Florilor- Pestera Ghetarul de la Focul Viu - Cabana Padis; durată traseu 7-8 ore; lungime traseu 20 km;drum foarte greu, accesibil doar turistilor experimentati, practicabil doar vara si pe timp uscat.

- Arieseni - Padis 16 km;

Gârda de Sus - Padis, 2 variante:
-Garda de Sus- Cheile Ordâncusa- Pestera Ghetarul de la Scarisoara- Cătunul Ocoale- Poiana Ursoaia-Poiana Calineasa- Muntele Bătrana- Sesul Gârzii- Cabana Padis; durată traseu 9 ore; lungime traseu 28 km; diferenta de nivel 1000m;drum de creastă si platou cu panorame si peisaje deosebite.

-Garda de Sus- Valea Garda Seacă- Cătunul Casa de Piatră- Valea Gârdisoara- Pesterile Coiba Mare si Coiba Mică- Sesul Gârzii-Cabana Padis; durată traseu 8 ore; lungime traseu 22 km; drum usor, accesibil tot timpul anului, în cea mai mare parte drum forestier sau de tractor; se poate urca cu autoturismul pană în Cătunul Casa de Piatră si atunci portiunea de traseu Cătunul Casa de Piatră-Cabana Padis se poate face în circa 3-4 ore; în traseu se poate ajunge si dupa vizitarea pesterii Ghetarul de la Scarisoara de pe platoul Ghetar-Ocoale.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara - Padis;
Pestera Ghetarul de la Scarisoara- Cătunul Ocoale- Poiana Ursoaia- Poiana Calineasa- Muntele Bătrana- Sesul Gârzii- Cabana Padis; durată traseu 7 ore; lungime traseu 20 km;diferentă de nivel 1000m; drum de creastă si platou cu panorame si peisaje deosebite
Citeste tot>>

3 Brazi

View Comments
 Un nou obiectv turistic:
Cabana Trei Brazi este amplasata in apropiere statiunii montane Predeal, la poalele masivului Postavaru, pe culmea "Morarului" la o altitudine de 1128m si la 5 km de drumul european E60.

  Noi pana aici am ajuns intotdauna pe jos din Predeal, poate si pentru ca am ajuns pana aici cu trenul.Este un traseu usor de facut de oricine si sincer merita panorama pe care o veti vedea in fotografiile noastre.De aici puteti vedea:
Postavarul
                                                                         Varful Omu
Caraimanul
               Aici este minunata textura a zapezii pufoase, seamana cu florile de mina.
Paraul Rece
Costila
Clabucetul, unul din traseele pe care le putei face din Predeal.
Acestea sunt facute in 2009 de Craciun.
Tot aici veti gasi  si casa din copac, la marginea linistitei padurii
Sper ca ati mai adaugat ceva pe lista voastra de obiective turistice.

Citeste tot>>

19 mai 2010

La Brates

View Comments
 Un nou obiectv turistic:
Satul Brates din comuna Tarcau, judetul Neamt este unul dintre cele mai relaxante locuri unde se poate face o excursie.Din Brateşul romănesc, cum zic sătenii de la poale, şi pănă sus, pe munte, unde se deschide pajişte largă intre creste, urci cu greu 17 kilometri de drum forestier printre hărtoape şi hăţişuri. Aici, Ardealul dă măna cu Moldova şi trei judeţe se intretaie la confluenţa a două răuri din care se naşte altul mai mare. Fluturul din partea Bacăului se uneşte cu Brătişelul ce vine din Harghita şi spre Neamţ formează Bobeica.
                    Aici puteti vedea panorama Bratesului:
http://brates.ro/index.php?option=com_wrapper&Itemid=31

Scurt istoric:
Asezarea Brates apare in documentele istorice din sec. al XV-lea, in anul 1614 asezarea figurand in documente cu 60 de familii, iar in 1703 cu 89 de familii. La inceputul sec. al XX-lea numarul populatiei este de peste 1.000 de locuitori, cand pe teritoriul Bratesului functiona o fabrica de cherestea ce prelucra lemenle transportate din padurea Zagonului. Ocupatia principala a populatiei era agricultura, dar si alte mestesuguri, in principal tamplaria.
 
                                 
Am ajuns aici dupa o ploaie zdravana, dupa cum vedeti norii inca mai erau acolo,dar usor usor s-a luminat cerul.
Ne-am cazat la Manstire, unde am gasit si doi catei care se numeau unul Traian si altul Calin frumosi si jucausi.
Schitul se afla la 20km din Satul Tarcau, Judetul Neamt, pe ruta Piatra Neamt - Bicaz, cu o statie inainte de ajunge la Bicaz - cu trenul, iar cu masina, dupa ce se trece de Satul Tarcau se face un drum la stanga care ajunge pana la Schit (jumatate asfaltat si forestier cealalta jumatate).

Pina la Schit se poate ajunge si pe jos, timp de 5 ore, sau cu masini care circula prin zona. Mai sus cu 2Km de Schit se afla Cabana turistica Ardeluta, dupa care drumul de munte se infunda. Schitul este asezat intr-un loc deosebit de frumos cu peisaje mirifice de o liniste monumentala.
         Apoi ne-am pus pe facut gratar, dar ce mai gratar.... ia priviti carnita la ceaun!
Dupa ce am mancat pe cinste, ne-am intors la manastire pentru incepuse din nou ploaia.Dimineata ne-am trezit devreme ghiciti de ce, pentru ce venisem aici de fapt la cules de melci.
                      Dar mai intai sa va arat peisajele din Tarcau dimineata la 6.....

Cum se ridica frumos ceata.
Iar eu culegeam melci.Erau peste tot.Am gasit aici tot felul de vietati.
In aceasta zone sunt cuiburi de vipere, dar noi nu am intalnit din fericire nici una pentru ca era inca o perioada destul de rece ca ele sa iasa.
Am gasit si un melc fara casuta!
Si cum ploaia se apropia din nou, am mai facut un gratar si am plecat spre casa.
video
Aşezarea, spun batrănii locului, datează "din moşi, strămoşi", o dată cu păstoritul şi transhumanţa, pe cănd ceangăii din Harghita au trecut munţii, convieţuind armonios alături de romăni. De altfel, de aici se trage şi numele cătunului. Se mai spune că, prin locurile astea, o dată cu ciobanii s-au stabilit şi primii pădurari. Astăzi Brateşul adună o mănă de oameni care trăieşte de pe urma pensiei de lucrător la forestieră şi din vănzarea animalelor. De cănd se ştiu nu au avut lumină şi in casele lor se găsesc şi astăzi lămpi vechi, moştenite de pe vremea bunicilor. Gazul lampant e mult prea scump şi de cele mai multe ori casele le rămăn in beznă. Noroc cu lumănările, spun unii, pe care le mai aprind la rugăciune. De altminteri, sunt zile in care sunt mult prea ostoiţi de muncă, astfel că serile, după ce mănăncă o bucată de păine cu brănză, se intind pe laviţă şi adorm. Traiul le-a fost linear de-a lungul vremii şi nu mai speră in nici un miracol. Aici, in munţi, nu-i interesează prea mult nici politica, nici cine e preşedinte, nici ce se mai intămplă prin ţară. "Toţi fură", spun bătrănii şi sunt zile bune in care nici nu se incumetă să dea drumul la un radio. Le e bine in liniştea lor şi n-ar pleca in ruptul capului de aici. "Păi toţi de la oraş vor să vină in natură", spun ei. Cel mai greu o duc iernile, cănd e noaptea scurtă şi nu prea calcă picior de om in munte. Pănă jos, in satul vecin, sunt 17 kilometri de drum forestier şi uneori nu coboară cu lunile, căci nu se mai simt in putere.  
Citeste tot>>