Localizare:judeţul Gorj, comuna Polovragi, la circa 55 km de Târgu-Jiu şi cam la aceeaşi distanţă faţă de Râmnicu-Vâlcea. Cheile pornesc la 2 km nord de Polovragi, pe ambii versanţi ai râului Olteţ, trecând spre nord de Mănăstirea Polovragi. sau cu automobilul pe Dn 67 Tg.-Jiu - Râmnicu-Vâlcea, apoi spre nord, circa 2 km pe drumul judeţean, până în comuna Polovragi şi în continuare tot pe drum judeţean, paralel cu râul Olteţ, spre nord, încă 2 km, până în rezervaţie, drumul traversând longitudinal rezervaţia prin chei.
Alte cai de acces:
DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu –
Polovragi – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin / E70), traversează comuna prin extremitatea sudică, pe circa 4 km;
DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni –
Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curtişoara / DN 66 / E 79).
Traseul nostru a plecat din Bucuresti, Autogara Militari, am luat un autobuz care trece prin Polovragi, am coborat la intrarea in comuna si am mers pe jos 3 km., pana langa Manastire unde ne-am asezat si cortul.
Traseul finalizandu-se pe varful versantului din dreapta fotografiei.
Legenda:Comorile ascunse din peşteri
Se spune că în numeroasele peşteri şi grote din zonă ar exista comori de pe vremea dacilor. În anumite nopţi, susţin localnicii, aurul joacă şi poate fi văzut de la mare depărtare sclipind asemenea unui foc. Sunt destui care pretind că au văzut incendii în pădure, dar când au ajuns acolo nu au găsit nimic. Explicaţia ştiinţifică ar fi că aurul acumulează energia soarelui, iar apoi o degajă. Alţii spun că aurul le-ar aparţine haiducilor care s-au adăpostit în peşterile din munţi, una dintre acestea purtând chiar numele de Iancu Jianu. O altă legendă spune că la Cheile Olteţului ar fi trăit jidovii, oameni preistorici uriaşi, care stăteau cu un picior pe un munte şi cu celălalt pe un altul şi se spălau cu apa din Olteţ. Chiar un loc aflat pe versantul muntelui, deasupra peşterii, poartă denumirea de „Oborul Jidovilor“.
Cheile Olteţului – de circa 2,2 km lungime, sunt traversate de un drum forestier (18 km lungime) şi de o potecă turistică marcată care continuă pe valea Oteţului până la obârşie, traversează creasta montană Căpăţâna – Parâng şi coboară apoi în valea Latoriţei / Lacul Petrimanu.
Urmand traseul de pe varful versantului din dreapta fotografiei a doua zi dupa vizitarea pesterei Polovragi care se afla la baza lui.
Rezervaţia naturală Cheile Olteţuluifiind
cele mai inguste chei din Europa.
: detine 150 de hectare o lungime a cheilor de 2 km si o lungime explorată a Peşterii Polovragi de 9.300 metri.
Apa Olteţului separă Munţii Parâng şi Căpăţânii care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei fiind de ordinul metrilor şi chiar a zecilor de centimetri.
Asa incep cheile Olteilui.Când pătrunzi pe Cheile Olteţului, parcă intri într-o altă lume.
Pe tot versantul muntelui se pot observa scobituri de diferite dimensiuni şi forme.După aproximativ 200 de metri de la intrarea pe Cheile Olteţului, o gaură mare se cască în munte aceasta fiind pestera Polovragi pe care o veti gasi intr-o postare separata.
O lume sălbatică şi plină de tot felul de mistere, unde te simţi copleşit de semeţia munţilor care se înalţă către cer.
La jumatatea distantei dintre Manastirea Polovragi si poarta aval a Pesterii Polovragi, din dreptul drumului forestier, urca in dreapta, pe versantul Muntilor Capatanii, o poteca destul de abrupta. Pornind de la rascrucea dintre drumul forestier si parau, traseul pe drumul de plai dureaza 30 de minute, printre fagi si carpeni, pana la „Cornet”(o denumire atribuita de localnici). Urmam marcajul, pictat direct pe peticele calcaroase, mai urcam 20 de minute si ajungem „Sub cruce”.
La capătul Drumului de plai se află şi Crucea lui Ursache, monument memorial închinat unui vătaf al plaiurilor Novaciului, pe care sunt înscrisuri în slavonă. De aici, de la o altitudine de 1000 de metri, priveliştea este minunată, toată comuna Polovragi, dar şi zonele din împrejurimi fiind la picioarele tale calatorule.
Fortificaţia geto-dacică, situată deasupra versantului în care se află Peştera Polovragi, în punctul denumit „Crucea lui Ursache "ridicata in jurul anilor 1800-1801 de Ursache fost capitan de husari in Ardeal.
Suntem pe Platoul Padeşul de 6000 de metri pătraţi, pe care, în „perioada Burebista”, dacii au amenajat, în primă fază, martorul de eroziune „Piramida”- cota 1000 (după denumirea localnicilor), ulterior, patru terase artificiale pe versantul nordic, cât şi fortificaţia patrulateră (18x9 m), construită pe platoul superior. Rolul strategic principal, în cadrul complexului de fortificaţii de la Polovragi, l-a avut „Cetăţuia”, cu panorama pe cursul mijlociu al Olteţului, supraveghind drumul de plai care lega platforma Olteţului cu valea mijlocie a Mureşului.
La o altitudine de 1000 de metri, chiar deasupra peşterii, acolo unde se află cetatea dacică unica in Oltenia din secolul II-I î.Cr. Este singura cetate dacică cu zid din judeţul Gorj şi din Oltenia. Drumul pe care se merge către cetate a fost folosit şi de daci, conform cercetărilor.
Folosit atat pentru refugiul unui trib dacic ce traia pe terasa Oltetului, cat si pentru apararea de romani a drumului de plai ce trecea prin Cheile Oltetului peste munte, prin Pasul Urdele, spre cetatea de resedinta a Daciei, Sarmisegetusa, din Muntii Orastiei. Drumul DJ67C Novaci – Sugag – Sebes se mai numeste Soseaua Transalpina si este drumul la cea mai mare altitudine din tara noastra (2145 m).
Legenda spune ca dacii puteau ajunge la Sarmisegetusa si prin galeriile Pesterii Polovragi, strabatand aproape 40 de km.
De asemenea, s-a descoperit un tunel vertical care face legatura intre pestera si platoul unde se afla cetatea. Se crede ca aceasta era una din armele secrete ale dacilor in lupta: ei apareau si dispareau din fata dusmanilor, folosind tunelul. Platoul ofera o panorama superba asupra cheilor pe de o parte si asupra localitatilor din vale pe cealalta parte. Tot de curand am aflat ca mai exista si alta intrare in pestera Polovragi si ca daca esti curajos si dispus sa explorezi, poti sa ai parte de o experienta extraordinara.
Traseul facut de noi a durat cam 3 ore, dar din experienta va spunem daca doriti sa il faceti vara va sfatuim sa va inarmati cu cativa litri buni de apa pentru ca nu aveti de unde sa mai luati din alta parte dupa ce veti incepe sa urcati.
La Polovragi, trebuie sa umbli cu sfiala si luare aminte. Esti chiar pe locul sfant al batranilor geti si al primilor pustnici crestini, refugiati in puzderia celor 84 de pesteri ce inconjoara lavra ctitorita de Brancoveanu, pe mai vechea temelie a unei biserici ridicate inca din 1505.Putine lacasuri ortodoxe se pot mandri cu o vechime atat de mare. Sunt 500 de ani de cand manastirea gorjeana isi pastreaza misterul, ascuns in numele ei: Polovragi - planta medicinala straveche (polovraga) sau criptograma straromana, ce s-ar traduce prin "Camp vrajit".(Sorin Preda)
|
|
|
|
| Alte trasee in zona |
|
|
|
|
|
|
|
|
| | Comuna Polovragi – Cheile Olteţului – Luncile Olteţului – Exploatarea minieră Ribai – Strâmtori – Urlieşu – Curmătura Olteţului (racord cu traseul 7) – Lacul Petrimanu / Valea Latoriţei
Timp de mers: 7 - 8 ore, accesibil vara, inclusiv cu maşină de teren (circa 2 ore)
Marcaj: bandă albastră, drum forestier
Locuri de adăpost: Cabana turistică Tudor - Petrimanu. |
| |
|
| | Comuna Polovragi – Valea Tărâia – cantonul I.F. Stânişori – Poiana Stânişoara – Poiana Ascunsă – şaua Pleşa – şaua Corşoru – platoul Beleoaia – Curmătura Beleoaia – Vârful Funicelul (racord cu traseul de creastă)
Timp de mers: 8 - 9 ore, traseu recomandat numai vara
Marcaj: triunghi albastru
Locuri de adăpost: stâna Funicelu. |
