View Romania tinuturi de poveste in a larger map

8 iunie 2010

Obiectiv turistic:Pestera Ialomita




De la Bucuresti pana la Pestera Ialomicioarei sunt aproximativ 150 km, dar drumul poate sa dureze mai mult decat te-ai astepta, pentru ca numai ultimii 30 km (Glod-pestera) dureaza in jur de o ora, fara sa punem la socoteala opririle.
Bucurestenii pot folosi traseul: DN71 Bucuresti - Targoviste. Pentru ceilalti, punctul de reper este Targoviste. De aici, urmezi in continuare DN71, care trece prin Pucioasa si in final, ajunge la Glod, un sat «pitoresc», faimos pentru aparitia in filmul «Borat». De la Glod drumul se strica. Inaintea iesirii din sat, pe partea stanga exista un indicator catre sanatoriul Moroieni. De aici intri pe DJ714, care este un drum forestier bine intretinut si practicabil cu orice masina e foarte sepctaculos si frumos. Imediat ce iesi din satul Glod, treci pe langa sanatoriul Moroieni, apoi urmeaza o cariera de piatra pe partea stanga, cheile Zanoaga, lacul Bolboci. Merita o oprire langa lac pentru a admira peisajul. De aici mai e foarte putin pana la pestera. Pe ultimii kilometri vei inconjura lacul Bolboci.
Este o pestera in Muntii Bucegi, pe versantul drept al Cheilor Ialomitei, la circa 10 km in aval, la o altitudine de 1.530 m. Se desfasoara pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turistilor, cu o diferenta de nivel de 60 m. Se află la 1660 m altitudine în Muntele Bătrâna. Gura peşterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, situată la 18 m deasupra fundului văii.
Chiar la intrarea în Peşteră se află Mânăstirea Ialomiţei, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum.
Drumul e putin mai greu, dar merita facut.Noi l-am facut pe jos coborand de la Babele, da se poate lua si telecabina pana aici.
Din gura pesterii se poate patrunde direct in prima sala spatioasa, numita grota `Mihnea Voda`, in pragul careia se afla micul schit `Pestera Ialomitei`. Din fundul acestei grote, drumul continua printr-o galerie strimta.
 Aceasta conduce intr-o sala in forma de cupola, `Bolta lui Decebal`, de unde pornesc citeva galerii laterale, care se infunda curind. Drumul continua in urcus printr-o galerie la capatul careia cursul de apa din pestera formeaza o cascada. Urcam pe o scara si continuam apoi printr-o noua galerie, care conduce intr-o grota mai spatioasa, in punctul `La Raspintie`.

Suntem la finalul traseului prin pestera.
Intre anii 1950-1956, cercetatori ai Institutului de speologie `Emil Racovita` din Cluj, impreuna cu alpinisti din asociatiile sindicale si echipele Casei Centrale a Armatei, au continuat explorarea Pesterii Ialomita, descoperind trei mari galerii dintre care doua cu bogate concretiuni calcaroase.
                  S-a putut stabili, totodata, ca aceste excavatii se continua de-a lungul unor diaclaze
                                       barate de concretiuni masive, care impiedica inaintarea.
video
Numele acesteia vine de la Raul Ialomita care izvoraste la 10km. distanta si are 417 km, iar suprafaţa bazinului este de 10.350 kmp. Din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vărful Găvanele – 2479 m – al unui bloc de calcare albe, vârf aflat la 600 m distanţă de Vârful Omul şi încă şi la mai puţin de Vârful Ocolit (numit şi Bucura Dumbravă). Mai exact de sub o stâncă curbată numită acum (impropriu) Mecetul Turcesc, stâncă pe care montaniardul Ioan Turcu din Zărneşti o numise la 25 august 1886 “La Biserică”. Acum ea mai este numită şi Piatra Trăznită sau Biserica Trăznită (arhitect Silvia Păun). În orice caz, cursul de apă pe prima sa porţiune de izvor se numeşte Valea Bisericii care, mai în aval, după ce sare Cascada Obârşiei, devine Valea Obârşiei. La rândul ei, aceasta, după circa patru kilometri după ce înglobează Valea Şugărilor (din stânga) şi Valea Doamnei (din dreapta), devine, de abia atunci, Ialomiţa propriu-zisă.
.
blog comments powered by Disqus