View Romania tinuturi de poveste in a larger map

28 iulie 2011

Manastirea Barsana

Obiective turistice Maramures: Hramul manastirii se tine pe data de 30 iunie: „Soborii Sfintilor”, protectorii acesteia fiind cei 12 apostoli ce l-au insotit pe Iisus in calatoriile sale.
 
Poveste:Legenda spune ca manastirea a fost ridicata initial pe malul stang al Izei, pentru ca mai tarziu sa fie mutata pe malul drept al acestui raulet din regiune.
Biserica din Bârsana are hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi este inclusă în patrimoniul universal datorită picturii interioare, de o valoare inestimabilă. Legenda începe în jurul anului 1711, când Ioan Ştefanca (un preot văduv care s-a retras pe Valea Slătioarei, împreună cu fiul său, Gavril) a construit o biserică de lemn. Mai târziu, Gavril a devenit episcop şi a mutat biserica pe platoul actualei mănăstiri din Bârsana, transformând-o în schit. Însă în jurul anului 1780, călugării au părăsit schitul, îndreptându-se către o mănăstire din Neamţ, iar biserica a fost închisă. Pentru a nu fi lăsată în paragină, sătenii au mutat-o pe Dealul Jbarului, în cimitirul unde erau înmormântaţi ciumaţii.
O altă dată de referinţă este estimată la 1805-1808. Atunci, Toader Hodor, din Vişeu de Mijloc şi Ioan Plohod, din Dragomireşti (doi ţărani, pictori de biserici) au pictat interiorul bisericii. Rezultatul: cel mai coerent ansamblu decorativ din Maramureş, reprezentat de singura pictură naivă cu elemente baroc.
Mănăstirea „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli"
Locul pe care a existat vechea mănăstire din Bârsana a fost ocupat de o livadă.



După al doilea Război Mondial, locul a intrat în posesia parohiei, iar partea de lângă drum a fost dată mai multor familii, care şi-au construit acolo locuinţe. Terenul situat mai sus, pe „terasa" dealului, a rămas însă neocupat. În 1991, bârsănenii au decis să ridice o nouă mănăstire pe locul celei vechi şi au început să adune lemne pentru biserică. În 1993, Prea Sfinţitul Iustinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a sfinţit piatra de temelie a noii biserici a mănăstirii. S-a stabilit că mănăstirea va avea hramul Soborul Sfinţilor 12 Apostoli. În ziua de miercuri, 30 iunie 1993, s-a prăznuit pentru prima dată hramul noii mănăstiri. În aceeaşi zi, în cuvântul de învăţătură adresat mulţimii, Prea Sfinţitul Justinian a amintit hotărârea că la Bârsana va fi mănăstire de maici. Un an mai târziu, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a prezentat-o pe monaha Filofteia Oltean ca viitoare stareţă a mănăstirii
 Manastirea a fost cladita din ordinul voievodului Dragos, in secolul al XVI-lea, fiind situata chiar pe terenurile aflate in proprietatea domnitorului. Asa cum spunea, manastirea a reprezentat un mare punct de interes turistic pentru locuitorii din regiune. Se spune ca aici au studiat numerosi preoti ortodocsi, fiind unul dintre cele mai 
importante scoli de preoti din regiune.
video
 Localizare: Manastirea „Soborul Sfintilor 12 Apostoli” din Barsana este situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, unde spatiile dumbravilor largi ale Izei se stramteaza, spre localitatea Stramtura, fiind cel mai stramt vad al Izei.
  De la kilometrul 17 al Drumului Judetean 186, trecand pe sub o frumoasa poarta maramureseana, 
                             se rasuceste in sus aleea care duce lin spre manastire; 
            intrarea in incinta propriu-zisa se face pe sub semetul Turn - clopotnita, dincolo de care, 
 pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa spre cer - pana nu demult, cea mai inalta biserica de lemn din lume.
 De la biserica porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce duce spre Staretie, constructie supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila transpunere creatoare a stilului maramuresean al bisericilor de lemn. 
Pe pajistea verde din stanga aleii se afla un Altar de vara si un Aghiasmatar, 
 iar pe dambul din dreapta, la oarecare distanta, Casa Artistului - o fermecatoare vila destinata sa gazduiasca, pentru repaus si creatie, carturari si mesteri ai frumusetii sacre. 
 In spatele Staretiei si pe latura dinspre sosea se afla chilii, ateliere si o seama de anexe gospodaresti, iar in partea de sud-est a manastirii, in imediata vecinatate a Turnului - clopotnita, se afla Muzeul.
Bisericile de lemn sunt lacrimile smereniei, curse la radacina codrului, din care s-a lucrat locas Domnului, infipt adanc in glie, dar ca o sageata care strabate cerul si ajunge la Dumnezeu, de unde, tot prin turla maramureseana coboara Harul si tot darul cel bun, pe care-l primim in genunchi rugatori, pe prispa care-i identica, aici, cu cea a casei gospodarului.
Biserica este amplasata in partea estica a complexului monahal fiind destinata savarsirii cultului, ea este in acelasi timp centrul spiritual si compozitional al intregului ansamblu. Tinand seama de mai multe criterii specifice acestei manastiri, biserica a fost proiectata in urmatoarele dimensiuni: 22,57 metri lungime, 12,20 metri latime si 57 metri inaltime, numarandu-se printre cele mai inalte constructii de lemn din Europa. Constructia are doua nivele: demisol si parter.
 Demisolul reprezinta biserica primara, are o singura intrare si este luminat de douasprezece ferestre mici. Demisolul adaposteste paraclisul mare al manastirii. Altarul este separat printr-o catapeteasma construita din lemn sculptat cu ornate specifice artei maramuresene. Tavanul este sustinut de patru coloane de beton. Demisolul este construit din beton armat, cu pereti grosi si placati in exterior cu piatra de rau si este imbracat in haina picturala, realizata de pictorii Ioan si Mariana Botis, in tehnica fresca, in anul 1996.
 Biserica propriu - zisa se afla la parter, are un plan treflat, cu doua abside poligonale. Absidele laterale se formeaza din naos in apropierea iconostasului. Biserica concentreaza toate spatiile caracteristice unui lacas de cult ortodox: pridvor, pronaos (tinda), naos, altar. Pridvorul este construit din lemn de stejar sculptat cu ornamente specifice artei maramuresene. In pridvor, care este situat deasupra demisolului se ajunge pe doua scari laterale. Turnul este plasat deasupra pronaosului si este prevazut cu foisor si coif prelung. Acoperisul de sindrila de brad lucrata in stilul numit „coada de randunica” are streasina dubla si formeaza o adevarata dantelarie in lemn.
Arhitectura sa este de-a dreptul spectaculoasa, intreaga constructie fiind din lemn. Vei putea pasi in interiorul curtii pe o poarta maramureseana inlauntrul careia vei putea admira biserica cu o inaltime de 57 metri. Pictura este realizata pe bucati din material textil ce erau fixate pe pereti si mai apoi acoperite cu un strat de var, intreaga pictura a bisericii datand din anul 1806.
Manastirea Barsana este un dar si o binecuvantare a lui Dumnezeu nu numai pentru dreptcredinciosul popor maramuresean cu biserici stravechi si sfinti ierarhi care au pastrat unitatea poporului si a credintei sale apostolice; ci este un dar si o binecuvantare a lui Dumnezeu pentru intreg neamul romanesc si pentru Biserica Ortodoxa martira prin marturia data pentru Hristos de-a lungul veacurilor in zbuciumata sa istorie.
La Barsana, tu cel acum traitor, treci prin experienta unica a inzidirii in durata harului. Fericit cel care poate marturisi: «Si eu am fost la Barsana».
                                                         
  Documentar Amintirile unui pelerin:
video
             

blog comments powered by Disqus